Strategii Ascunse: Cum Guvernele au Îndoit Legea Responsabilității Fiscale pentru a Ignora Datoria Publică
România dispune de o lege care, în teorie, reglementează strict cheltuielile publice. Conform acesteia, atunci când datoria statului depășește anumite praguri, Guvernul ar trebui să înghețe rapid unele cheltuieli. Totuși, autoritățile au găsit constant modalități de a ocoli aceste reguli prin ordonanțe și derogări. În prezent, datoria publică a depășit 60% din PIB.
În anul 2010, autoritățile din România au fost presate de Fondul Monetar Internațional (FMI) să adopte o lege menită să evite derapajele bugetare, ceea ce a dus la votarea Legii responsabilității fiscal-bugetare (69/2010). Potrivit legii, Guvernul are obligația de a aplica strategia fiscal-bugetară anuală conform regulilor stabilite, care includ menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil, gestionarea prudentă a resurselor și asigurarea predictibilității impozitelor.
Legea Impune Tăieri de Cheltuieli
Legea stipulează că, în cazul în care datoria publică depășește anumite praguri, trebuie să se ia măsuri de înghețare a cheltuielilor publice:
- Dacă datoria publică depășește 45% din PIB, Ministerul Finanțelor Publice trebuie să prezinte un raport de justificare și propuneri pentru menținerea datoriei la un nivel sustenabil.
- Dacă datoria depășește 50% din PIB, Guvernul trebuie să prezinte un program de reducere a datoriei și să înghețe cheltuielile totale pentru salariile din sectorul public.
- Dacă datoria depășește 55% din PIB, se îngheață și cheltuielile pentru asistența socială.
- Dacă datoria depășește 60% din PIB, se îngheață toate cheltuielile pentru salarii și asistență socială, iar Guvernul inițiază un program de reducere a datoriei publice.
Autoritățile au Ignorat Legea
Deși legea trebuia să fie un mecanism pentru controlul cheltuielilor, autoritățile au ignorat-o în mod repetat. O analiză a ultimilor cinci ani a arătat că, de fiecare dată când au fost adoptate „ordonanțele trenuleț” cu modificări fiscale, Guvernele au inclus derogări care le-au permis să nu respecte limitele impuse de lege.
Una dintre derogările adoptate anual vizează o declarație pe care premierul și ministrul Finanțelor ar fi trebuit să o semneze, angajându-se să respecte țintele fiscale pentru anul bugetar următor. În ordonanța trenuleț, autoritățile au promis respectarea doar a „strategiei fiscal-bugetare pentru perioada 2025-2027”, neasumându-și respectarea legii responsabilității fiscale.
Aceleași derogări au fost adoptate și în anii 2023, 2024 și 2025.
Planul Fiscal și Datoria Publică
În planul fiscal al României, autoritățile și-au asumat măsuri pentru a reduce deficitul bugetar în următorii șapte ani, prognozând o datoria publică de peste 60% abia din 2027. În 2026, autoritățile au estimat o datorie de 58,5% din PIB, iar planul a fost negociat și aprobat de oficialii europeni în 2024.
Datoria publică a României a depășit pragul de 60% din PIB, atingând 60% la finalul lunii octombrie 2025, echivalând cu 1.116,5 miliarde lei, și a urcat la 60,2% în noiembrie, respectiv 1.121,4 miliarde lei.
Evoluția datoriei publice în ultimii ani:
- 2021 – 48,6%
- 2022 – 48,1%
- 2023 – 49,3%
- 2024 – 54,8%
