Strategia Executivului: Soluții Energetice Eficiente și Tarife Accesibile pentru Oameni și Afaceri
Operaţionalizarea unei reţele naţionale de ghişee energetice, care va oferi consiliere pentru audit energetic, preţuri accesibile pentru cetăţeni şi industrie, precum şi valorificarea prosumatorilor, sunt măsuri pe termen scurt incluse în Programul de Guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac.
Documentul prevede crearea unei reţele naţionale de ghişee energetice la nivel judeţean, prin care cetăţenii vor putea accesa consiliere pentru audit energetic, dosare de finanţare şi contractarea lucrărilor de eficienţă prin Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), în corelare cu măsurile din Fondul Social pentru Climă. Cetăţenii vor fi informaţi despre implicaţiile schemei ETS2 (noul sistem european de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri şi transport rutier), inclusiv formele de sprijin financiar disponibile pentru gospodăriile eligibile. De asemenea, se va oferi consiliere pentru accesarea finanţărilor publice destinate măsurilor de eficienţă energetică, precum termoizolarea locuinţelor, înlocuirea sistemelor de încălzire cu pompe de căldură şi instalarea panourilor fotovoltaice.
Referitor la preţurile accesibile pentru cetăţeni şi industrie, se propune menţinerea preţului carburanţilor la pompă într-un interval suportabil, prin continuarea schemei de sprijin, ajustată în funcţie de evoluţia cotaţiei petrolului. Evaluarea din primul trimestru al anului 2027 va decide ieşirea ordonată din această schemă, corelată cu producţia din zăcământul Neptun Deep. Totodată, legislaţia de protejare a consumatorilor casnici de gaze naturale va fi menţinută până în martie 2027.
Programul de guvernare vizează şi creşterea capacităţii de producţie şi stocare a energiei, prin accelerarea proiectelor finanţate din fonduri europene şi naţionale. Vor fi reduse cotele de cofinanţare pentru sistemele fotovoltaice şi se va extinde finanţarea stocării în baterii prin instrumente financiare, precum Fondul pentru Modernizare. Măsuri suplimentare includ finanţarea pentru retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă, pregătirea finanţării pentru Unităţile 3 şi 4, finalizarea centralelor hidroelectrice sistate, precum şi prioritizarea finalizării centralelor în ciclu combinat pe gaze naturale de la Turceni şi Işalniţa.
Pe termen scurt (12-18 luni), se va finaliza centrala de la Iernut, cu termen accelerat, iar comunicarea publică va informa despre potenţialul de scădere a preţului energiei. Progresul va fi raportat public semestrial pe fiecare proiect, comparativ cu ţintele de sistem stabilite (peste 4,3 GW eolian, 9,9 GW fotovoltaic şi 1.400 MW baterii la finalul lui 2027).
Programul include, de asemenea, măsuri pentru valorificarea prosumatorilor, prin încurajarea autoconsumului şi susţinerea instalării de sisteme de baterii. Autorităţile publice locale vor putea prelua surplusul de energie generat de prosumatori şi îl vor direcţiona către consumatori vulnerabili. În ceea ce priveşte investiţiile în transportul şi distribuţia de energie electrică şi gaze naturale, se va accelera extinderea reţelelor de transport, cu accent pe interconectările transfrontaliere.
Un alt obiectiv vizează revizuirea Legii consumatorului vulnerabil, actualizând pragul de venit pentru încadrarea în această categorie, având în vedere evoluţia inflaţiei şi a salariului mediu. Pragul se va indexa automat anual, iar aprobarea Planului Social pentru Climă va reprezenta o prioritate pentru Guvern, având ca scop protejarea consumatorilor vulnerabili de energie, cu fonduri de peste 6 miliarde de euro.
Reformele structurale prevăzute în Programul de guvernare includ dezvoltarea reactoarelor 3+4 de la Cernavodă, valorificarea Neptun Deep, precum şi realizarea infrastructurii necesare pentru Coridorul Vertical, în vederea transformării României într-un hub regional energetic.
