Estimările privind creșterea economică în România sunt ajustate în jos
Economiștii băncilor comerciale au început să reducă din nou estimările referitoare la creșterea economică a României pentru acest an, după ce datele din primul trimestru au evidențiat o dinamică a PIB-ului considerată «fragilă». Perspectivele de creștere sunt afectate de măsurile fiscale ce urmează să fie implementate pentru reducerea deficitului bugetar.
Conform datelor publicate de Statistică, economia a stagnat în primul trimestru al anului 2025, avansând cu doar 0,3% în termeni anuali. Consumul a fost principalul motor de creștere economică, contribuind cu 2,5 puncte procentuale, în timp ce investițiile au avut o contribuție pozitivă, însă de nivel redus, de 0,9 pp. Variația stocurilor a adăugat 1 pp, dar aceste contribuții au fost compensate de exportul net, care a scăzut cu -4,1 puncte procentuale, din cauza importurilor ridicate și a exporturilor slabe.
Estimările băncilor
ING Bank a revizuit estimarea de creștere a PIB-ului de la 1,2% la 0,8%, după ce a redus și prognoza de la 1,6% în primăvară. Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank România, a subliniat: „Având în vedere începutul slab al anului și datele de înaltă frecvență slabe, ne așteptăm acum ca creșterea PIB în 2025 să fie de 0,8%, riscurile fiind ca aceasta să fie mai redusă. Investițiile, în special cele legate de fondurile UE și un sezon agricol mai promițător, sunt principalii factori care ar putea oferi un anumit sprijin în a doua jumătate a anului 2025.”
BCR a scăzut prognoza de creștere de la 1,8% la 1,3%, având în vedere că în martie estima o creștere de 2% pentru acest an. Analiștii BCR avertizează asupra efectelor negative suplimentare ale măsurilor fiscale ce urmează să fie adoptate. Vlad Ioniță, analist la BCR Cercetare, a afirmat: „Ca urmare a măsurilor mult așteptate de consolidare fiscală, care vor fi probabil implementate mai târziu în acest an, consumul este așteptat să decelereze în continuare în 2025.”
Impactul măsurilor fiscale și inflația
Tătaru de la ING Bank a menționat că perspectiva este complicată de pachetul fiscal discutat în prezent de partidele ce ar urma să formeze noua coaliție de guvernare. Inflația este de așteptat să crească, în special din cauza creșterii facturilor la curent. Tătaru a explicat: „Noile măsuri fiscale vor afecta probabil consumul și investițiile private. Liberalizarea prețurilor la energia electrică din iulie 2025 ar putea declanșa o creștere bruscă a costurilor energiei, iar primele semnale indică o creștere solidă, cu două cifre, a prețurilor la electricitate, ceea ce ar putea împinge inflația spre zona de 6,0% în a doua jumătate a anului 2025.”
Prognoze pe termen lung
Pentru anul 2026, ING menține prognoza de creștere la 2,2%, în timp ce BCR păstrează estimarea la 3,1%.
