Sprijin de 2 trilioane de euro din partea Uniunii Europene: Beneficiile pentru România în domeniul agriculturii și coeziunii sociale
Parlamentul European a votat raportul privind bugetul UE 2028–2034, un cadru financiar de 2 trilioane de euro, care aduce României garanții clare pentru menținerea și creșterea fondurilor destinate agriculturii și politicii de coeziune. Raportul a fost adoptat cu 370 de voturi „pentru”, 201 „împotrivă” și 84 de abțineri, propunând o creștere de 10% a bugetului față de varianta inițială a Comisiei Europene.
Eurodeputatul Siegfried Mureșan a subliniat că acest document răspunde provocărilor de securitate și economice, fără a sacrifica politicile tradiționale esențiale pentru statele membre, inclusiv România. „Am ajuns la cea mai bună propunere de buget posibilă pentru contextul european actual”, a afirmat Mureșan, menționând că bugetul reușește să finanțeze atât noile priorități, cât și pe cele tradiționale.
Fonduri mai mari pentru agricultură și menținerea coeziunii
Una dintre principalele preocupări ale României a fost păstrarea și consolidarea finanțării pentru agricultură. Raportul propune o creștere de 47% a fondurilor pentru agricultură, ajungând la 385 de miliarde de euro, precum și revenirea la structura clasică a Politicii Agricole Comune, care include plăți directe și dezvoltare rurală. Mureșan a subliniat importanța ca fermierii români să se poată baza pe fonduri europene dedicate agriculturii și dezvoltării rurale, garantând astfel stabilitate și predictibilitate.
În același timp, politica de coeziune este păstrată ca instrument separat, cu o alocare de aproximativ 274 de miliarde de euro. Aceasta este crucială pentru România, deoarece ajută la reducerea diferențelor de dezvoltare și finanțează investiții în infrastructură, educație și sănătate.
Oportunități pentru fonduri europene competitive
Pe lângă alocările clasice, bugetul propune o creștere semnificativă a fondurilor gestionate direct de Comisia Europeană, pentru care statele membre trebuie să concureze. Aproape o treime din buget este direcționată către aceste programe, inclusiv în domenii precum cercetarea, inovarea, securitatea și apărarea. Mureșan a declarat că România are șansa de a atrage mai multe fonduri europene decât în orice exercițiu bugetar anterior, dacă își întărește capacitatea de a accesa aceste resurse.
Votul din Parlamentul European reprezintă începutul negocierilor cu Comisia Europeană și Consiliul UE pentru forma finală a bugetului. Mureșan a menționat că obiectivul este de a ajunge la un acord până la finalul anului, pentru a permite statelor membre să pregătească programele de finanțare și să evite întârzierile din exercițiile anterioare.
