Sondaj INSCOP: Principiile care îndrumă românii
Conform celui mai recent sondaj realizat de INSCOP, stabilitatea este prioritară pentru majoritatea respondenților, care consideră că un exces de libertate poate duce la haos social. Credința rămâne un fundament moral central, iar neîncrederea în ceilalți este ridicată. Rezistența la schimbare se dovedește a fi, de asemenea, semnificativă.
Valorile umane prioritizate
Topul valorilor umane, în funcție de acordul total sau parțial pentru 12 afirmații, este următorul:
- Credința este importantă pentru a avea o viață morală – 89.4%
- Prefer un trai modest, dar stabil, decât un trai prosper, dar incert – 88.6%
- Oamenii ar trebui să se descurce pe cont propriu, fără să depindă de alții – 84.0%
- Poți reuși în viață prin muncă, fără pile și relații – 80.7%
- Prea multă libertate duce la haos în societate – 76.9%
- Merită să îți asumi riscuri pentru a avea succes – 75.3%
- Majoritatea oamenilor încearcă să profite de ceilalți – 74.9%
- Binele societății este mai important decât succesul individual – 73.3%
- Libertatea individuală este mai importantă decât regulile stabilite de stat – 69.7%
- Poți fi o persoană bună și fără religie – 68.4%
- Societatea trebuie să se adapteze la vremuri noi, chiar dacă pierde tradiții – 59.1%
- Este mai important să fii descurcăreț decât corect – 48.2%
Importanța credinței
Pentru 89.4% dintre români, religia rămâne în topul valorilor. Dintre respondenți, 72.1% sunt total de acord cu afirmația „Credința este importantă pentru a avea o viață morală”, în timp ce 17.3% sunt oarecum de acord. 4% sunt oarecum împotrivă, iar 5.7% sunt total împotrivă.
Aprecierea valorilor în societate
Când vine vorba de valorile celorlalți, 48.7% dintre participanții la sondaj consideră că în România de astăzi oamenii apreciază mai mult banii și statutul. 20.4% menționează familia și relațiile, 9.5% stabilitatea, 9.4% credința și tradițiile, iar 8.7% libertatea personală. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.4%.
Descurcăreția vs. corectitudinea
Referitor la enunțul „Este mai important să fii descurcăreț decât corect”, 28.7% dintre respondenți spun că sunt total de acord, 19.5% că sunt oarecum de acord, în timp ce 11.2% sunt oarecum împotrivă și 38.3% total împotrivă. 2.3% nu știu sau nu răspund.
Libertatea individuală vs. regulile statului
În legătură cu afirmația „Libertatea individuală este mai importantă decât regulile stabilite de stat”, 41.6% dintre respondenți sunt total de acord, iar 28.1% sunt oarecum de acord. 10.2% sunt oarecum împotrivă, iar 14.9% sunt total împotrivă. De asemenea, 57.4% dintre participanții la sondaj sunt de acord total cu afirmația „Prea multă libertate duce la haos în societate”.
Reușita prin muncă
Aproape 60% dintre cei chestionați susțin că se poate reuși în viață prin muncă, fără pile și relații. 21.7% sunt oarecum de acord, 6.3% oarecum împotrivă, iar 11.9% sunt total împotrivă.
Independența individuală
Întrebați despre afirmația „Oamenii ar trebui să se descurce pe cont propriu, fără să depindă de alții”, 63% dintre respondenți spun că sunt total de acord, iar 21% sunt oarecum de acord. 5.8% sunt oarecum împotrivă, iar 8% sunt total împotrivă.
Percepția asupra oamenilor
Majoritatea respondenților cred că oamenii încearcă să profite de ceilalți, 53.1% fiind total de acord cu această afirmație, 21.8% oarecum de acord, 6.1% oarecum împotrivă, iar 17.1% total împotrivă.
Concluzii
Sondajul evidențiază o societate organizată în jurul a trei axe majore: stabilitate versus risc, ordine versus libertate, moralitate tradițională versus autonomie morală. România nu este polarizată clasic, ci stratificată în funcție de combinații de valori, cu multă ambivalență. Clivajul politic și ideologic real în societatea românească se conturează mai degrabă între modernizare și protecție, nu între stânga și dreapta.
Datele au fost culese în perioada 1-7 aprilie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1100 de persoane reprezentative pentru populația neinstituționalizată din România, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
