Senatul revizuiește legislația privind abandonul familial
Senatul a adoptat tacit, luni, o propunere legislativă care elimină obligația plângerii prealabile pentru infracțiunea de abandon de familie. Astfel, acțiunea penală va fi inițiată din oficiu. Proiectul abrogă articolul 378 alineatul (3) din Codul penal. Nota de adoptare a fost prezentată în plen de vicepreședintele Senatului, Mihai Coteț, iar termenul de dezbatere și vot pentru inițiativă s-a împlinit pe 19 martie.
Inițiatorii, un grup de parlamentari majoritar din PNL, susțin că modificarea va permite ca acțiunea penală să fie pusă în mișcare din oficiu. „Prin această abrogare, acțiunea penală se va pune în mișcare din oficiu, asigurând o protecție reală, efectivă și predictibilă a persoanelor îndreptățite la întreținere”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Abandonul de familie este considerat o formă severă de violență economică, având un impact direct asupra copiilor și părinților care îi îngrijesc. „Abandonul de familie, în special sub forma neplății cu rea-credință a pensiei de întreținere, stabilită pe cale judecătorească sau notarială, reprezintă una dintre cele mai grave forme de violență economică, având un impact direct și profund asupra copiilor minori și asupra părintelui care îi îngrijeşte, de regulă mama”, se menționează în document. Deși Codul penal incriminează această faptă, eficiența protecției penale este serios diminuată prin condiționarea exercitării acțiunii penale de formularea unei plângeri prealabile într-un termen restrictiv, dificil de respectat în contextul relațiilor de familie.
Expunerea de motive invocă, de asemenea, o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2020, care a generat dificultăți în aplicarea legii. „Prin Decizia 2/2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că termenul de trei luni pentru formularea plângerii prealabile începe să curgă de la momentul în care persoana vătămată a cunoscut săvârșirea faptei, respectiv de la expirarea perioadei de 3 luni de neplată necesare consumării infracțiunii. Această interpretare, corectă din punct de vedere juridic, generează însă în practică situații profund inechitabile, soldate cu soluții de clasare, deși obligația de întreținere continuă să nu fie executată”, se precizează în expunerea de motive.
Deputata PNL Alina Gorghiu, inițiatoarea proiectului, afirmă că modificarea este necesară pentru protejarea copiilor. „Această situație afectează grav interesul superior al copilului și conduce la lipsirea efectivă a victimelor de protecție penală. De asemenea, această conduită afectează direct nivelul de trai al copilului, precum și stabilitatea financiară a părintelui care îi asigură acestuia îngrijirea zilnică”, a declarat Gorghiu.
Proiectul se află în procedură de urgență în Parlament, Senatul l-a adoptat tacit, în calitate de prim for sesizat, iar decizională este Camera Deputaților.
