Schengen sub presiune: raportul Comisiei Europene dezvăluie provocările migrației și crizelor actuale
Comisia Europeană a publicat luni cel de-al cincilea raport privind starea spaţiului Schengen, concluzionând că zona de liberă circulaţie continuă să fie rezilientă şi pregătită pentru provocările viitoare, datorită eforturilor colective depuse atât la nivelul UE, cât şi la nivel naţional. Raportul din 2026 evidenţiază realizări semnificative obţinute în ultimul an, printre acestea numărându-se o mai bună protecţie a frontierelor externe şi o scădere cu 26% a trecerilor ilegale ale frontierei în 2025 comparativ cu 2024.
Eforturile comune au condus la returnări mai eficace ale persoanelor care nu au drept de şedere în UE, cu o rată de returnare de 28% în 2025, cea mai mare din ultimii 10 ani. O etapă esenţială pentru protecţia frontierelor externe a fost lansarea integrală a Sistemului de intrare/ieşire (EES) în aprilie 2026, prin care s-a realizat un spaţiu Schengen mai puternic şi mai digitalizat. În primele 6 luni de funcţionare a sistemului, statele membre au înregistrat peste 66 de milioane de intrări şi ieşiri, refuzând intrarea a 32.000 de persoane care nu aveau dreptul de a intra în UE. În ianuarie 2026, Comisia a adoptat prima strategie a UE în materie de vize.
Raportul atrage însă atenţia că există în continuare provocări care necesită acţiuni la nivelul Uniunii Europene şi din partea statelor Schengen, ceea ce este deosebit de important în contextul geopolitic actual. Acest lucru impune o responsabilitate colectivă consolidată pentru a asigura că spaţiul Schengen rămâne sigur, unit şi rezilient.
Prioritățile pentru cel de-al cincilea ciclu Schengen (2026-2027)
- Sprijinirea dimensiunii externe a spaţiului Schengen: Se va propune o revizuire a Codului de vize, care va aborda aspectele de securitate ale politicii UE în domeniul vizelor. Se va acorda prioritate dezvoltării de parteneriate cu ţări-cheie pentru a atrage talente pentru inovare şi a spori competitivitatea UE la nivel mondial.
- O frontieră externă integrată: Promovarea digitalizării procedurilor, continuarea implementării noului sistem de intrare/ieşire şi lansarea ETIAS, noua autorizaţie de călătorie pentru călătorii exoneraţi de obligaţia de a deţine viză. Acest lucru va fi susţinut de Regulamentul privind procedura de screening şi prin consolidarea planificării pentru situaţii neprevăzute în cadrul Pactului privind migraţia şi azilul.
- Un sistem eficace de returnare: Statele Schengen trebuie să îmbunătăţească capacităţile şi instrumentele operaţionale pentru sprijinirea returnărilor, utilizând sprijinul Frontex. Implementarea noii proceduri de returnare la frontieră va consolida sistemul de returnare al UE. De asemenea, Comisia va prezenta o propunere legislativă privind digitalizarea returnării în 2026.
- Consolidarea cooperării în materie de securitate internă: Printr-un dialog structurat continuu facilitat de coordonatorul Schengen cu toate statele membre implicate, se va urmări eliminarea treptată a controalelor la frontierele interne.
- Consolidarea guvernanţei Schengen: Prin finanţare strategică în cadrul următorului buget pe termen lung (CFM) şi discuţii mai sistematice specifice fiecărei ţări. Se va continua lucrările pentru finalizarea aderării Ciprului la spaţiul Schengen şi pentru implementarea normelor Schengen relevante în Irlanda.
Spaţiul Schengen este una dintre cele mai tangibile şi apreciate realizări ale Uniunii Europene, permiţând unui număr de peste 450 de milioane de cetăţeni ai UE să călătorească, să lucreze, să studieze şi să trăiască liber dincolo de frontiere, sprijinind în acelaşi timp comerţul, turismul şi libera circulaţie a mărfurilor, esenţiale pentru economia europeană, alături de o cooperare strânsă pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii.
