România riscă să fie dezavantajată în viitorul buget al UE
Parlamentul European consideră că creșterile propuse pentru România în noua variantă a bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 sunt insuficiente. Reducerile operate la capitolele dedicate competitivității și apărării sunt criticate ca fiind o eroare gravă, conform eurodeputatului Siegfried Mureșan, raportor al Parlamentului European pentru viitorul Cadru Financiar Multianual.
Conform lui Mureșan, partea pozitivă a noii propuneri prezentate de Președinția cipriotă a Consiliului UE este că politica de coeziune a fost protejată de reduceri suplimentare, datorită presiunilor exercitate de Parlamentul European și de statele membre care susțin menținerea fondurilor de coeziune. Totuși, pachetul de negocieri prevede doar mici creșteri pentru anvelopele țărilor beneficiare de fonduri de coeziune, inclusiv România. Aceste creșteri sunt estimate la câteva sute de milioane de euro per stat membru și sunt mult sub nivelul solicitat de Parlamentul European.
Mureșan a subliniat că poziția adoptată de legislativul european în luna aprilie prevede o majorare cu peste 10% a viitorului buget al UE, ceea ce ar echivala cu aproximativ 6 miliarde de euro suplimentare pentru România. De asemenea, el a criticat reducerea cu aproximativ 2% a bugetului total, cu tăieri semnificative pentru competitivitate și apărare, considerând acestea o greșeală în contextul global actual.
Eurodeputatul a anunțat că va continua negocierile pentru a se asigura că forma finală a bugetului european se va apropia de poziția Parlamentului European. Mureșan a făcut apel la Consiliul UE să își adopte cât mai rapid mandatul de negociere, astfel încât discuțiile finale să poată începe fără întârzieri și bugetul să fie adoptat până la sfârșitul anului.
Comisia Europeană a propus pentru perioada 2028-2034 un buget multianual de aproximativ 2.000 de miliarde de euro, incluzând o reformă amplă a principalelor instrumente de finanțare ale Uniunii. Propunerea include o reducere de aproximativ 10% a fondurilor destinate Politicii Agricole Comune și Politicii de Coeziune, măsură contestată de un grup de 17 state membre, inclusiv România.
Înaintea reuniunilor Consiliului UE și ale Consiliului European, Președinția cipriotă a Consiliului a prezentat o nouă variantă de compromis. Documentul menține reducerile pentru agricultură și coeziune, dar introduce creșteri limitate pentru unele state beneficiare și reduce cu aproximativ 2% dimensiunea totală a bugetului propus de Comisia Europeană. Noua propunere prevede, de asemenea, diminuarea fondurilor destinate competitivității economice, apărării și acțiunii externe a Uniunii. Negocierile dintre statele membre și Parlamentul European urmează să se intensifice în perioada următoare, obiectivul fiind adoptarea cadrului financiar multianual până la sfârșitul anului 2026.
