România, pe ultimul loc în UE în privința accesului la medicamente inovatoare
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește accesul pacienților la medicamente inovatoare. Un raport european recent arată că, dintre toate tratamentele noi aprobate în UE în ultimii ani, mai puțin de unul din cinci este compensat în România. Aceasta înseamnă o așteptare de peste trei ani pentru pacienții care au nevoie de aceste medicamente, timp în care boala poate avansa și opțiunile de tratament devin limitate.
Datele din raportul „Patients W.A.I.T. 2025”, prezentat de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente, indică faptul că timpul mediu dintre aprobarea unui medicament la nivel european și compensarea acestuia în România este de 1.110 zile, comparativ cu media europeană de 597 de zile. Rozalina Lăpădatu, Președinte APAA, subliniază: „1.110 zile înseamnă peste trei ani în care un pacient cu cancer, un copil cu o boală rară sau o persoană cu o afecțiune cronică severă privește cum tratamentul de care are nevoie există în alte țări europene, dar nu și în România.”
Din cele 168 de medicamente inovatoare aprobate în Uniunea Europeană între 2021 și 2024, doar 28 erau compensate în România la începutul lui 2026, adică doar 17%, față de o medie europeană de 45%. Dr. Radu Rășinar, Președinte ARPIM, a adăugat că acest decalaj se traduce prin agravarea bolii și pierderea unor șanse importante de tratament pentru pacienți, precum și prin creșterea presiunii asupra sistemului de sănătate, care deja se confruntă cu subfinanțare.
Un aspect alarmant al raportului este că, la începutul anului 2026, niciun medicament nou aprobat în ultimii doi ani nu era compensat în România, ceea ce sugerează o problemă sistemică în adaptarea la inovațiile medicale din Europa. Acest decalaj este resimțit cel mai acut în domeniul oncologic, unde niciun medicament aprobat în 2023 sau 2024 nu era compensat în România la începutul acestui an.
De ce rămâne România în urmă
Specialiștii indică subfinanțarea cronică a sistemului de sănătate ca principală explicație pentru aceste întârzieri. România investește doar 138 de euro pe cap de locuitor în medicamente, sub media din Europa Centrală și de Est de 220 de euro și mult sub media UE de 487 de euro. Efectele acestei subfinanțări se resimt nu doar prin lipsa accesului la tratamente noi, ci și prin costurile generate mai târziu, cum ar fi complicațiile, internările și presiunea suplimentară asupra spitalelor. În prezent, aproximativ 42% din cheltuielile totale de sănătate din România sunt destinate spitalizărilor.
Ce trebuie să se schimbe
Industria farmaceutică inovatoare propune patru direcții concrete pentru îmbunătățirea accesului la medicamente:
- Stabilirea unui cadru predictibil de finanțare care să anticipeze medicamentele ce vor intra în compensare în 2-3 ani (horizon scanning);
- Modernizarea evaluării prin utilizarea rapoartelor europene existente;
- Aplicarea mai consecventă a ghidurilor terapeutice bazate pe dovezi solide;
- Reforma mecanismului de clawback prin recunoașterea investițiilor în cercetare-dezvoltare.
Concluzia raportului este clară: România nu doar că rămâne în urmă în statistici, ci și în ceea ce privește accesul real al pacienților la tratamente care le pot schimba sau prelungi viața. Fără un mecanism mai rapid și mai predictibil pentru introducerea medicamentelor inovatoare în compensare, acest decalaj riscă să se adâncească.
