Rolul esențial al muncitorilor internaționali în economia zonei euro
Angajaţii străini au jucat un rol crucial în creşterea economiei zonei euro de la pandemie, contribuind semnificativ la depăşirea constrângerilor economice generate de îmbătrânirea şi reducerea forţei de muncă, conform unui studiu publicat de Banca Centrală Europeană (BCE). În ultimii trei ani, muncitorii internaţionali au reprezentat jumătate din creşterea forţei de muncă în zona euro, ajutând la atenuarea deficitului de angajaţi, în special în segmentele cu locuri de muncă înalt calificate, datorită îmbunătăţirii nivelului lor de educaţie.
„Influxul de angajaţi străini din ultimii ani a asigurat o creştere robustă a forţei de muncă din zona euro, compensând oarecum tendinţele demografice”, subliniază BCE. În contextul în care populaţia celor 20 de state membre ale zonei euro îmbătrâneşte, iar rata natalităţii rămâne scăzută, forţa de muncă şi, implicit, creşterea economică sunt limitate, iar angajaţii străini contribuie la soluţionarea acestei probleme.
În cadrul principalelor economii din zona euro, influxul de angajaţi străini a avut un impact semnificativ asupra creşterii forţei de muncă în ţări precum Germania şi Spania, în timp ce în Franţa şi Ţările de Jos contribuţia a fost importantă, dar la un nivel mai redus. În Italia, unde rata de ocupare a forţei de muncă este relativ scăzută, o utilizare mai amplă a angajaţilor interni a fost esenţială pentru economia locală.
Pe de altă parte, rata şomajului în rândul angajaţilor străini a scăzut, conform BCE, datorită îmbunătăţirii nivelului de educaţie. Conform datelor Eurostat, în 2023, aproximativ 89.000 de angajaţi cu înaltă calificare din afara Uniunii Europene au primit „Cartea albastră a UE”, un permis de muncă şi de şedere destinat persoanelor cu un nivel înalt de calificare. Germania a emis cel mai mare număr de permise, cu 69.000, reprezentând 78% din total, urmată de Polonia cu 7.000 (8%) şi Franţa cu 4.000 (4%).
