Relevanța națională a unui studiu: Opiniile românilor despre igiena din județul Constanța
Un sondaj recent a relevat că doar 17% dintre respondenți consideră că autoritățile din Năvodari fac suficiente eforturi pentru a gestiona problema deșeurilor industriale, în timp ce doar 24% cred că județul Constanța este curat. Aceste rezultate au fost obținute într-un studiu efectuat pe un eșantion național de 1.006 respondenți, în perioada 10-16 martie 2026, prin platforma de cercetare iVox, la comanda Envirotech.
Conform sondajului, doar 24% dintre români evaluează curățenia din județul Constanța ca fiind „curată” sau „foarte curată”. Aproximativ jumătate dintre respondenți (50%) consideră județul ca fiind „nici curat, nici murdar”, în timp ce 25,5% îl percep ca fiind „destul de murdar” sau „foarte murdar”. De asemenea, 36% dintre respondenți se declară în dezacord cu afirmația că autoritățile din Năvodari fac suficiente eforturi pentru a soluționa problema deșeurilor industriale, iar 47% sunt indeciși pe acest subiect.
Atunci când au fost întrebați care ar fi cea mai eficientă măsură pentru a îmbunătăți situația deșeurilor industriale din județul Constanța, 34,9% dintre români au indicat necesitatea unor amenzi mai mari, 26,98% au sugerat gestionarea și tratarea controlată a deșeurilor industriale conform standardelor europene, iar 17,3% au considerat că este necesar un control mai eficient al constructorilor și șantierelor.
Envirotech, o companie cu experiență de peste 20 de ani în gestionarea deșeurilor industriale, are în desfășurare un proiect pentru un depozit ecologic destinat depozitării exclusive a deșeurilor industriale nepericuloase. Scopul acestei inițiative este reducerea poluării actuale, respectând în totalitate cadrul legal pentru gestionarea deșeurilor. Proiectul a obținut până în prezent avize favorabile de la Ministerul Agriculturii, Ministerul Culturii, Ministerul Apărării, Ministerul Sănătății, CNAIR, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate și Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral.
Sondajul a fost realizat prin metodologia CAWI, iar eșantionul reflectă structura socio-demografică a utilizatorilor de Internet din România. Rezultatele pot fi extrapolate cu o marjă de eroare de aproximativ ±5% pentru întreaga populație cu acces la Internet din România.
