Refuzul nostru, o sursă de mândrie: Aliații Americii, confuzi în fața apelurilor ilogice ale lui Trump privind Iranul
Mesajele lui Donald Trump referitoare la așteptările de la aliați în conflictul său cu Iranul sunt atât de neclare, încât orice efort de a redeschide Strâmtoarea Ormuz este blocat, conform a patru oficiali guvernamentali europeni care au discutat cu Politico. Aliații sunt reticenți să-și trimită resurse militare în regiune din teama de a fi atacați de Iran, iar Washingtonul nu a făcut nicio solicitare oficială pentru echipamente, au afirmat oficialii, care au cerut anonimatul pentru a discuta liber despre aceste subiecte sensibile.
Peste 30 de țări, inclusiv majoritatea statelor membre NATO, s-au angajat să depună „eforturi adecvate” pentru a relua transportul maritim prin acest punct strategic de control al comerțului, după ce președintele SUA i-a criticat pe aliați, numindu-i „lași” pe platforma Truth Social, pentru că nu s-au oferit voluntar să ofere asistență. Totuși, discuțiile se află în continuare într-un stadiu incipient, potrivit oficialilor din șapte țări europene.
„Ne-am dori mai multă previzibilitate, mai multă claritate și mai multă viziune strategică – nu doar în acest caz”, a declarat ministrul german al apărării, Boris Pistorius. „Să așteptăm și să vedem”, a adăugat el.
Mesaje contradictorii
Mesajele contradictorii ale lui Trump, la mai bine de trei săptămâni de la începutul conflictului cu Iranul, au inclus amenințări la adresa aliaților pentru lipsa de sprijin, urmate de declarații că nu sunt necesari, fără a oferi detalii despre modul în care aceștia ar putea asista SUA. Această lipsă de entuziasm subliniază încrederea tot mai mare pe care Europa o dezvoltă în relația cu Washingtonul, pe măsură ce continentul își schimbă abordarea, trecând de la a-l liniști pe Trump la a-l confrunta în legătură cu un război pentru care aliații nu au fost consultați.
„Acest război încalcă dreptul internațional”, a afirmat președintele german Frank-Walter Steinmeier. „Nu există nicio îndoială că justificarea printr-un atac iminent asupra SUA nu stă în picioare”, a subliniat el.
Dublul standard american
Pentru unele capitale europene, cererea lui Trump relevă un dublu standard evident: oficialii americani i-au intimidat în mod repetat pe europeni să se concentreze pe apărarea propriului continent, astfel încât Washingtonul să își poată îndrepta atenția în altă parte. Acum, Trump le cere să se implice în Orientul Mijlociu.
„Imaginea de ansamblu este următoarea: SUA ne-au cerut să ne ocupăm de apărarea propriilor țări și să sprijinim Ucraina… și acum trebuie să ne ocupăm de Orientul Mijlociu și de lanțurile de aprovizionare globale”, a declarat un oficial de rang înalt al unui guvern european, calificând situația drept „absurd de incoerent”.
Reacția aliaților
Un oficial al Casei Albe nu a comentat despre cererile președintelui, dar a declarat pentru Politico că „președintele Trump și echipa sa de securitate națională erau bine pregătiți pentru încercările regimului iranian de a închide strâmtoarea, iar armata SUA se concentrează pe eliminarea sistematică a capacității regimului terorist iranian de a perturba afluxul liber de resurse energetice”.
„Președintele Trump este încrezător că Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă foarte curând”, a adăugat oficialul.
Susținere în declarații
În absența unor cereri specifice de ajutor, aliații au recurs până acum la a oferi întâlniri, declarații și încurajări. Marea Britanie, care a condus discuțiile din culise alături de șeful NATO, Mark Rutte, a anunțat că va găzdui un summit de securitate menit să mențină impulsul eforturilor de redeschidere a Strâmtorii Ormuz. Miniștrii de externe ai G7 vor discuta despre Iran în cadrul unei întâlniri programate la Rambouillet, lângă Paris, pentru a coordona pozițiile cu Washingtonul și a dezbate redeschiderea rutelor maritime din Golf cu secretarul de stat american Marco Rubio.
În ciuda lipsei unui sprijin concret, declarația comună a aliaților pare să fie pe placul Washingtonului. „Este de bun-simț ca președintele Trump să le ceară aliaților noștri din NATO să se implice mai mult și să facă mai mult pentru a ajuta la securizarea Strâmtorii Ormuz”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt. „Acum începem deja să vedem că ei răspund apelului președintelui”, a adăugat ea.
Contribuțiile posibile ale Europei
Europa ar putea desfășura distrugătoare pentru a ajuta Washingtonul să escorteze convoaiele prin strâmtoare, având în vedere că SUA dispun doar de aproximativ 25 de nave de acest tip. De asemenea, Europa ar putea furniza capacități de luptă împotriva minelor, un domeniu în care SUA sunt limitate. Germania, Estonia, Franța, România, Belgia, Bulgaria, Țările de Jos și Marea Britanie operează împreună aproximativ 40 de nave de luptă împotriva minelor, comparativ cu cele patru ale Americii.
„Există un rol pe care o gamă largă de forțe navale îl pot juca în acest sens”, a afirmat un oficial britanic din domeniul apărării, menționând că Marea Britanie examinează opțiuni posibile, cum ar fi trimiterea unei nave a Marinei Regale sau a unei nave comerciale însoțite de sisteme autonome pentru a distruge minele, dar numai după ce conflictul se va potoli. „Trebuie să existe o reducere, dacă nu chiar o încetare completă a ritmului și amplorii operațiunilor de luptă din regiune înainte de a ne putea imagina securizarea strâmtorii”, a adăugat acesta.
În absența unui angajament clar din partea SUA, este puțin probabil ca partenerii europeni să facă mai mult. Aliații „nu sunt de acord să fie chemați într-un război – pe care nu l-am început noi – fără să știm ce va face SUA”, a afirmat un diplomat NATO. Deocamdată, „sunt mândru de refuzul nostru”, a completat el.
