Reacția MAE român la analiza SVR privind „cenzura ideologică” în România
Purtătorul de cuvânt al Ministerului român al Afacerilor Externe, Andrei Țărnea, a reacționat la un articol publicat în revista oficială a Serviciului rus de Informații Externe (SVR). În acest articol, alegerile prezidențiale din România, în urma cărora Nicușor Dan a devenit președinte, sunt prezentate ca un exemplu de „cenzură ideologică” prin care opozanții politici din Uniunea Europeană sunt reduși la tăcere.
Andrei Țărnea a subliniat interesul constant al Federației Ruse față de alegerile din România, atât în timpul desfășurării acestora, cât și ulterior. Acesta a menționat că specificul mecanismelor democratice din România provoacă iritare la Moscova. „Ar fi doar de remarcat ridicolul situației de a primi lecții despre democrație dintr-un spațiu în care alegerile libere sunt mimate de peste 20 de ani și în care opoziția este redusă la tăcere, arestată sau eliminată fizic”, a afirmat Țărnea.
În articolul SVR, intitulat „Mărirea și decăderea UE”, se afirmă că „cenzura ideologică din cadrul UE a atins un nivel fără precedent”. De asemenea, se menționează intimidarea dizidenților și a opoziției politice, exemplificată prin recentele alegeri prezidențiale din România și prin verdictul instanței franceze referitor la Marine le Pen, care a fost împiedicată să participe la campania prezidențială din 2027.
Articolul acuză conducerea UE că încearcă să „prelungească cât mai mult criza ucraineană” și că „refuză să recunoască interesele legitime de securitate ale Rusiei”. Se subliniază că oricine se disociază de curentul mainstream devine o țintă a presiunilor și tentativelor de ostracizare, așa cum s-a întâmplat în cazul unor state precum Budapesta, Bratislava și Belgrad.
În plus, SVR a exprimat sprijin pentru Călin Georgescu, candidatul prorus la alegerile prezidențiale din România, afirmând că Ursula von der Leyen a cerut interdicția acestuia de a participa la scrutinul din luna mai. SVR a susținut că președinta Comisiei Europene a avertizat că, dacă Georgescu își continuă campania electorală, Uniunea Europeană va restricționa accesul României la fondurile sale.
Articolul concluzionează că, după atacul asupra lui Georgescu, este foarte probabil ca mainstream-ul liberal european să facă noi încercări de a înăbuși disidența în UE, cu Ungaria ca „bastion al conservatorismului european” și cu viitoarele alegeri parlamentare din această țară ca pretext.
