Ramona Rusu, lider al Comisiei Antifraudă ARB: Responsabilitatea în folosirea produselor financiare este esențială
Ramona Rusu, președintele Comisiei Antifraudă din cadrul Asociației Române a Băncilor (ARB), avertizează că fraudele bancare devin tot mai sofisticate, infractorii folosind aplicații de control de la distanță și inteligență artificială pentru a păcăli clienții băncilor. Metodele cele mai periculoase includ fraudele prin WhatsApp, investițiile false promovate pe rețelele sociale și deepfake-urile cu figuri publice, care permit infractorilor acces complet la aplicațiile de mobile banking ale victimelor și chiar contractarea de credite în numele acestora, cu autorizații valide.
„Fraudatorii țin pasul cu tehnologia”, afirmă Rusu, subliniind că singura protecție reală rămâne vigilența utilizatorilor. Tehnicile utilizate pentru fraudă includ phishing, furtul de date, spoofing și impersonarea numărului de telefon al instituțiilor bancare sau autorităților publice.
În cazul fraudei pe WhatsApp, infractorii pot obține un cod de verificare printr-un apel aparent inofensiv, ceea ce le oferă acces la agenda telefonică a victimei. „Odată ce ai dat acces la agenda telefonică, se transmit mesaje de tipul ‘am nevoie de o sumă de bani’ către contactele tale”, explică Rusu.
Fraudele pe investiții sunt din ce în ce mai frecvente, atacatorii creând campanii false în social media, imitând comunicările oficiale ale unor instituții publice sau companii cunoscute. Aceștia conving utilizatorii să instaleze aplicații de tip remote access, precum AnyDesk sau TeamViewer, sub pretextul asistenței tehnice, permițând astfel infractorilor să preia controlul asupra telefonului victimei.
“Fraudatorul poate ordona toate tranzacțiile pe care titularul de drept le poate efectua: transferuri bancare, utilizarea cardului pentru plăți și, în unele cazuri, chiar contractarea de credite în numele victimelor”, a declarat Rusu.
Utilizarea inteligenței artificiale contribuie la creșterea gradului de sofisticare al fraudelor, inclusiv prin generarea de deepfake-uri care pot manipula imaginea și vocea unor persoane publice. Rusu subliniază că prevenirea fraudei este, în primul rând, o responsabilitate individuală, fiecare utilizator având datoria de a-și gestiona cu atenție datele personale și bancare.
„Trebuie să fim foarte responsabili atunci când utilizăm produsele și serviciile bancare. Transmiterea unui volum mare de informații ne face să nu mai acordăm atenția necesară citirii mesajelor”, adaugă ea.
Rusu precizează că o bancă nu va solicita niciodată codurile de acces la aplicațiile mobile sau numărul integral al cardului, numărul de pe spatele cardului și codurile de autorizare pentru efectuarea de tranzacții. În cazul în care utilizatorii primesc un mesaj suspect care pare a veni de la bancă, este esențial să nu acceseze link-urile și să verifice informațiile direct cu instituția bancară.
Asociația Română a Băncilor desfășoară campanii permanente de conștientizare și informare cu privire la tipologiile de fraudă. Proiectul național „siguranțaonline.ro” colaborează cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică și Poliția Română pentru a oferi informații real-time și recomandări privind prevenirea fraudelor.
