Provocările justiției văzute prin ochii procurorilor
Asociația „Mișcarea pentru apărarea statutului procurorilor” (AMASP) a realizat o analiză detaliată a sistemului judiciar din România, evidențiind provocările cu care se confruntă procurorii, în contextul discuțiilor privind creșterea vârstei de pensionare a magistraților și diminuarea cumulului pensiei pentru aceștia. Procurorii subliniază că principalul „inamicul numărul 1” este legislația „incoerentă și impredictibilă” care conferă „cele mai multe drepturi” inculpaților.
Conform analizei publicate pe 4 august, sistemul judiciar este descris ca având o realitate „mai puțin spectaculoasă”, caracterizată prin lipsuri, presiuni zilnice și un echilibru precar între vocație și epuizare. Procurorii afirmă că sistemul de justiție este „un mecanism care scârțâie ca o roată veche” și au identificat mai multe deficiențe.
Legislația ca principal inamic
Procurorii din cadrul AMASP consideră că legislația din România este „incoerentă” și „impredictibilă”, având zeci de mii de acte normative modificate frecvent și „nenumărate legi care intră în vigoare peste noapte, fără claritate în aplicare”. De asemenea, ei subliniază că legislația penală oferă cele mai multe drepturi suspectului/inculpatului, drepturi care sunt repetate de mai multe ori pe parcursul unei cauze.
Legile actuale nu sunt adaptate realităților contemporane, exemplul fiind articolele care reglementează infracțiunile informatice. Procurorii menționează că procedurile sunt lungi, greoaie și redundante, iar orice abatere minoră poate duce la nulitatea care resetează întregul dosar. Aceștia solicită simplificarea Codului de procedură penală și introducerea unor formule clare și standardizate, verificate instituțional, pentru a elimina redundanțele.
Timpul ca inamic secundar
AMASP identifică și timpul ca fiind „inamicul numărul 2”. Procurorii explică că fiecare magistrat este de serviciu, fiind disponibil la orice oră pentru a rezolva spețe noi, care sunt adesea dificile și de impact. În acest context, trebuie să fie creat rapid un dosar cu toate probele necesare pentru a propune arestarea preventivă a suspectului, proces ce trebuie realizat în termen de 24 de ore.
Probleme în colaborarea cu poliția
AMASP subliniază importanța unei relații funcționale între procurori și polițiști, afirmând că fără aceasta, activitatea justiției este „paralizată”. Polițiștii au de asemenea multe obligații administrative și o subordonare dublă, ceea ce generează întârzieri. Procurorii solicită ca poliția judiciară să fie subordonată Ministerului Public pentru a dinamiza și securiza anchetele.
Necesitatea digitalizării și restructurării sistemului
Procurorii cer criterii transparente pentru delegări, transferuri și detașări, precum și o informatizare a sistemului judiciar, pe care o consideră „insuficientă și inegală”. Dotările tehnice sunt descrise ca fiind „insuficiente și neperformante”, iar absența specializărilor practice duce la soluții neuniforme și întârzieri.
De asemenea, procurorii reclamă volumul de muncă „disproporționat comparativ cu alte state din UE”, menționând că în alte țări magistratul beneficiază de sprijinul mai multor colaboratori, în timp ce în România lucrează adesea doar cu un singur grefier. AMASP solicită restructurarea instanțelor și parchetelor mici, care nu sunt adaptate dinamicii actuale.
În concluzie, AMASP cere ca faptele penale comise de magistrați să fie investigate de DNA, iar numirile în funcții de conducere să fie bazate pe criterii meritorii, în urma unei selecții riguroase. De asemenea, este necesară o evaluare psihologică periodică a magistraților pentru a preveni epuizarea profesională.
