Propunerea surprinzătoare a unui lider olandez: Divizarea Belgiei în viziunea „Olandei Mari”
Preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului olandez, Martin Bosma, a propus, în cadrul unui dineu cu ambasadorul Franţei în Olanda, François Alabrune, împărţirea Belgiei. Bosma, membru al Partidului Libertăţii (PVV), a afirmat că Olanda doreşte ca Flandra să i se alăture, iar Valonia să fie transferată Franţei.
Acesta nu a retractat declaraţiile sale, menţionând că, în discuţiile politice, se pot aborda subiecte care ar putea deveni realitate. Bosma a subliniat că această idee de anexare a Flandrei este populară în rândul membrilor Partidului Vlaams Belang, o formaţiune flamandă de extremă dreapta care promovează un stat flamand independent.
În 2021, premierul belgian Bart De Wever a reafirmat dorinţa de a readuce Flandra sub jurisdicţia Olandei. Statutul Partidului Alianţa Neo-Flamandă (N-VA), condus de De Wever, prevede înfiinţarea unei republici flamande, ceea ce ar implica desfiinţarea Belgiei.
Până în 1585, Flandra şi Olanda au fost unite, dar această uniune a fost desființată în urma căderii oraşului Antwerpen în Războiul de 80 de ani. Bosma a declarat că visul său de a uni toţi olandofonii a început în 1993, când a fost coorganizator al unei conferinţe studenţeşti dedicate „Olandei Mari”. El a afirmat că o astfel de uniune ar crea una dintre cele mai puternice economii din lume, cu porturile Antwerpen şi Rotterdam fuzionând pentru a deveni poarta de intrare a economiei Europei de Nord-Vest.
De asemenea, Bosma a subliniat că, deşi ideea de federalism era de neconceput în Belgia în anii ’60, aceasta a devenit o realitate în deceniul următor. El a exprimat speranţa că, în viitor, confederalismul va fi o opţiune viabilă pentru Valonia.
Conform unui sondaj din 2010 realizat de Synovate Nederland, doar 20% dintre olandezi erau în favoarea unificării Flandrei cu Olanda şi a Valoniei cu Franţa. Cu toate acestea, un studiu din 2007 a arătat că 45% dintre olandezi susţineau fuziunea regatului olandez cu Flandra.
