Profit Health Forum – Medicii români, distribuiți ineficient pe teritoriu
Resursa umană specializată – medici și asistenți medicali – este deficitară și prost repartizată în România, ceea ce duce la acces limitat la serviciile de sănătate pentru mulți cetățeni. Sistemul românesc de sănătate suferă din cauza risipei fondurilor publice și a relațiilor dificile dintre pacienți și medici, cauzate de lipsa digitalizării și de legislația învechită. Totuși, există soluții, prezentate la Profit Health Forum.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a subliniat că resursa umană specializată este deficitară și prost repartizată geografic, lăsând multe persoane fără acces adecvat la servicii medicale. O soluție parțială este reprezentată de telemedicină și dezvoltarea tehnologiilor moderne, inclusiv inteligența artificială, cu sprijin din fonduri bugetare și europene.
Accesul la servicii de sănătate depinde de eforturile financiare, iar problema resurselor umane este una globală, România nefiind o excepție. Rafila a menționat că digitalizarea rapidă și telemedicina pot reduce presiunea asupra sistemului medical, iar dotarea cabinetelor de medicină de familie a crescut cu ajutorul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
România a obținut 12 avize în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), ceea ce reprezintă aproape jumătate din totalul necesar. Luca Niculescu, Secretar de Stat la Ministerul Afacerilor Externe, a declarat că țara se află într-o etapă intensă, concentrând eforturile pe finalizarea evaluărilor tehnice. Reformele implementate au un impact pozitiv, conform OCDE, care promovează politici mai bune pentru vieți mai bune.
Digitalizarea este un element cheie în obținerea avizului pentru capitolul „Sănătate”. OCDE a pus accent pe eficiență și echitate în sănătate, evaluând accesul la servicii medicale și experiențele pacienților. Autoritățile române au primit recomandări pe termen mediu și lung pentru continuarea reformelor.
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Valeria Herdea, a evidențiat risipa banului public și relațiile dificile dintre pacienți și medici, subliniind importanța prevenirii și acoperirii zonelor defavorizate. Un nou contract-cadru a fost implementat, axat pe promovarea prevenției, îmbunătățirea managementului fondului național de asigurări de sănătate și extinderea accesului populației vulnerabile la servicii medicale.
În prezent, 180 de localități din România nu au niciun medic de familie, iar alte 1.500 se confruntă cu un deficit major. CNAS a implementat stimulente financiare pentru a face aceste zone mai atractive pentru medici, inclusiv creșteri salariale de 200% pentru cei care lucrează în zone izolate. De asemenea, problemele de acces la servicii de sănătate se regăsesc atât în mediul rural, cât și în urban, cu exemple concrete de deficit de medici specialiști în București.
Accesul neasigurat la servicii pentru pacienții fără asigurare a fost reglementat prin Legea 283/2022 privind prevenirea și combaterea cancerului, care a alocat un buget separat pentru Ministerul Sănătății. Această măsură vizează o problemă majoră de sănătate publică, având în vedere că cancerul afectează aproximativ 1% din populație.
Sistemul informatic actual, PIAS 1, este considerat învechit, iar CNAS lucrează la un nou sistem informatic, PIAS 2, care va permite integrarea registrelor de boală și un acces mai ușor la datele pacienților. În 2024, CNAS va gestiona un buget de 77 de miliarde de lei, cu datoriile pentru medicamente ridicându-se la 1,4 miliarde lei.
Comisia pentru sănătate a Senatului a discutat un nou design al sistemului de sănătate pentru a asigura accesul la servicii și pentru populația din mediul rural, propunând implementarea unor birouri mobile de acces la servicii medicale. Aceste birouri ar putea procesa anual 20.000 de servicii per unitate și ar putea fi funcționale în aproximativ patru ani.
Digitalizarea și parteneriatele cu industria sunt esențiale pentru modernizarea sistemului de sănătate. Medima Health, un operator de imagistică medicală, a investit peste 60 de milioane de euro în dezvoltarea infrastructurii, având 23 de clinici operaționale și peste 120 de medici.
În concluzie, România se află la o răscruce în ceea ce privește reforma sistemului de sănătate, având oportunitatea de a îmbunătăți accesul la servicii și de a reduce risipa de resurse, prin digitalizare și colaborare între autorități și industrie.
