Povestea submarinului nuclear Komsomoleț
În 1989, submarinul nuclear Komsomoleț al Uniunii Sovietice s-a scufundat în Marea Norvegiei, la o adâncime de 1,7 kilometri. Epava submarinului, care conține reactorul său nuclear și două torpile cu focoase nucleare, este considerată o „bombă cu ceas” ce ar putea provoca o „contaminare oribilă” a mediului acvatic și a zonelor de pescuit.
Incidentul și consecințele sale
Submarinul s-a scufundat după ce a izbucnit un incendiu la bord, incident care a generat îngrijorare la nivel internațional. Activistul Greenpeace, Dmitri Litvinov, a descris pericolul reprezentat de submarinul scufundat, afirmând că „Komsomoleț este o bombă cu ceas care ticăie pe fundul Mării Norvegiei”. Cele două torpile cu focoase nucleare rugineau, riscând să elibereze 4 kilograme de plutoniu în mare.
Tehnologia și scopul submarinului
Komsomoleț fusese construit folosind tehnologia sovietică de ultimă oră, având capacitatea de a naviga și lansa rachete nucleare de la o adâncime de 1.000 de metri, dublu față de adâncimea operațională a submarinelor occidentale. Acesta ar fi trebuit să fie primul submarin dintr-o nouă clasă de submarine mari de atac, dar nicio altă navă de acest tip nu a mai fost construită. Documentarul BBC Horizon din 1994 l-a descris ca fiind „un dezastru tehnic și științific”.
Detalii despre incidentul din 1989
Pe 7 aprilie 1989, incendiul de la bordul submarinului a determinat echipajul să-l aducă la suprafață, dar acesta s-a scufundat din nou după cinci ore. 42 de membri ai echipajului au murit, iar 27 au supraviețuit. Comandantul submarinului și alte patru persoane au intrat în capsula de salvare, dar doar unul dintre ei a reușit să iasă la suprafață înainte ca aceasta să se umple cu apă. La impactul cu fundul mării, o explozie a distrus parțial coca submarinului, provocând inundarea compartimentelor cu torpile nucleare.
Pericolul contaminării
După incident, oamenii de știință nu erau siguri cum să abordeze problema. Igor Spassky, cercetător rus de la Institutul Rubin, a afirmat că submarinul ar trebui scos din mare, avertizând că, în decurs de un deceniu, focoasele nucleare vor ruginie și vor elibera plutoniu extrem de toxic în mediu. Ecologiștii au subliniat că, în cazul în care acest lucru s-ar întâmpla, contaminarea ar afecta zonele de pescuit abundente din Marea Norvegiei.
Acțiuni întreprinse și evaluări recente
Autoritățile au luat măsuri speciale pentru a reduce riscul contaminării. În 1995 și 1996, operațiunile la mare adâncime au sigilat găurile din coca submarinului. Cu toate acestea, investigatorii norvegieni au constatat ulterior scurgeri, iar materialul de etanșare era de așteptat să reziste doar 30 de ani. Un raport din martie 2026 a descoperit că, deși torpilele au rămas sigilate, reactorul se degradează și eliberează periodic material radioactiv în mare.
Condițiile actuale și perspectivele viitoare
Directorul interimar al DSA, Ingar Amundsen, a declarat că emisiile radioactive au un impact mic asupra mediului marin, dar situația ar putea evolua pe măsură ce submarinul continuă să ruginească. Hans Kristensen, director al Proiectului de Informații Nucleare, a subliniat că este necesară o nouă expediție pentru a evalua condiția submarinului, evidențiind că plutoniul din focoasele nucleare va rămâne un potențial pericol pe termen lung.
