Piața petrolului: Stabilitate surprinzătoare în mijlocul turbulențelor din Strâmtoarea Ormuz
Una dintre cele mai mari enigme ale economiei globale este motivul pentru care piaţa petrolului a rămas calmă în timpul unuia dintre cele mai grave şocuri de aprovizionare din istorie. Strâmtoarea Ormuz este paralizată de trei luni de război, un scenariu de coşmar pe care puţini îl considerau posibil înainte de începerea conflictului cu Iranul. Traficul vizibil prin Strâmtoarea Ormuz rămâne redus, estimat la doar 15% din nivelurile de dinainte de război, conform JPMorgan.
Cu toate acestea, contractele futures pe petrol nu au explodat la nivelurile periculoase de care se temeau analiştii, cel puţin nu încă. O teorie este că o cantitate surprinzător de mare de ţiţei „scapă” de dubla blocadă a Strâmtorii Ormuz, ajutând sistemul energetic global să absoarbă şocul istoric. Petrolierele care transportă aceste aşa-numite „fluxuri clandestine” ar putea ocoli blocada oprind transponderele pentru a evita detectarea, au declarat experţii.
JPMorgan a estimat că fluxurile clandestine s-au ridicat la aproximativ 2,1 milioane de barili pe zi în ultimele două săptămâni ale lunii mai. Aceasta ar reprezenta o parte mică, dar notabilă, din cele 15,6 milioane de barili pe zi care treceau prin Strâmtoarea Ormuz înainte de război. Natasha Kaneva, şefa strategiei globale pentru mărfuri a JPMorgan, a precizat că, în ciuda blocadei navale în curs şi a scăderii drastice a traficului comercial, volume surprinzătoare de ţiţei şi de produse petroliere par să tranziteze în continuare strâmtoarea.
Bob McNally, fondatorul şi preşedintele Rapidan Energy Group, a afirmat că fluxurile clandestine ar fi putut întârzia sau atenua criza. „Presupunem că traficul prin Ormuz a reprezentat între 0% şi 10% din fluxurile de dinainte de război, dar cu această «scurgere» ar putea fi puţin mai mare”, a spus McNally. „Nu este nici pe departe suficient pentru a evita reducerile mari care ar susţine creşterea preţurilor, dar mai atenuează din presiune”, a adăugat el.
Cât petrol „s-a scurs” prin Ormuz
Jan Stuart, economist şi strateg global în domeniul energiei la banca de investiţii Piper Sandler, estimează că aproximativ 2,9 milioane de barili pe zi de ţiţei au ieşit din Strâmtoarea Ormuz în luna mai. Această estimare include aproximativ 2,1 milioane de barili de nave care par să fi plătit taxe către entităţi iraniene. Restul reprezintă aproximativ 900.000 de barili de treceri „fantomă”, nave care au traversat canalul navigabil pe timp de noapte cu transponderele oprite. „Fantomele, sau fluxurile clandestine, ajută”, a declarat Stuart. „Criza a fost atenuată mult mai bine decât aş fi crezut posibil”, mărturiseşte el.
Contractele futures pe petrolul Brent, etalonul internaţional, au scăzut vineri la 93 de dolari pe baril, o valoare cu mult peste nivelurile dinainte de război, de aproximativ 70 de dolari, dar şi cu mult sub recentul vârf de 114 dolari.
Alte explicaţii
Piper Sandler estimează că aproximativ 4,5 milioane de barili de ţiţei pe zi au părăsit Golful Persic prin alte mijloace, în principal prin conducta Est-Vest care leagă câmpurile petrolifere saudite de portul Yanbu de la Marea Roşie. De asemenea, China a redus drastic importurile de ţiţei, apelând în schimb la stocurile masive, ceea ce a contribuit la atenuarea crizei de aprovizionare.
Kaneva, de la JPMorgan, susţine că printre alţi factori se numără scăderi ale cererii mai mari decât se recunoaşte şi stocuri mai mari decât cele raportate. „Luate împreună, aceste ajustări ajută la explicarea motivului pentru care preţurile de aproape 100 de dolari nu semnalează că perturbarea este minoră”, a scris Kaneva. „Mai degrabă, ele indică faptul că piaţa a găsit modalităţi – deşi costisitoare – de a o absorbi”, spune ea.
Previziuni alarmante
Unii veterani ai industriei petroliere se tem că piaţa, adormită de aceste soluţii de compromis, subestimează impactul real. Stocurile comerciale de petrol au scăzut brusc de la începutul războiului, iar rezerva strategică de petrol a Americii se îndreaptă rapid către cel mai scăzut nivel de la începutul anilor 1980. Stuart prognozează că Brent-ul va avea o medie de 130 de dolari pe baril în iulie şi august, ceea ce ar putea duce la preţuri la benzină de peste 5 dolari pe galon în această vară, comparativ cu aproximativ 4,20 dolari în prezent.
Stuart afirmă că preţurile la petrol vor trebui să crească rapid pentru a stimula noi eliberări de petrol din rezervele de urgenţă şi pentru a încuraja lumea să consume mai puţin. „Va trebui să convingi oamenii. Acest lucru este mult mai uşor de realizat atunci când preţurile sunt ridicate”, concluzionează el.
