Pericolul devine constant: 2026, anul în care insolvențele marilor companii au atins cote alarmante din cauza întârzierilor la plată
Insolvențele încep să afecteze din ce în ce mai mult companiile mari, având un impact semnificativ asupra economiei. O analiză realizată de CITR arată că numărul companiilor cu active de peste 4 milioane de euro care au intrat în insolvență a crescut de aproape zece ori în primul trimestru din 2026. În primele trei luni ale anului, 19 companii cu active de peste 4 milioane de euro au intrat în insolvență, comparativ cu doar două în aceeași perioadă din 2025. Aceste 19 firme dețin active imobilizate de aproximativ 187 milioane de euro și au datorii totale care depășesc 448 milioane de euro, afectând aproape 900 de angajați.
La nivel general, în România au fost deschise 1.829 de proceduri de insolvență în primul trimestru al anului 2026, ceea ce reprezintă o creștere de 14,3% față de aceeași perioadă din 2025. În luna martie, au fost înregistrate 738 de insolvențe, adică aproximativ 40% din totalul trimestrului. Această accelerare sugerează că presiunea financiară continuă să crească în economie.
Agricultura și industria, sub cea mai mare presiune
Cea mai accentuată deteriorare se observă în sectorul agricol, unde rata insolvențelor aproape s-a dublat într-un an, în urma secetei severe din 2024, costurilor ridicate de finanțare și blocajelor din lanțurile de aprovizionare. Majoritatea insolvențelor din rândul companiilor mari provin din industrie și producție, opt dintre cele 19 firme având activități în domenii precum panificație, agroalimentar, prelucrarea lemnului sau construcții metalice.
Factori precum costurile ridicate de producție, scăderea comenzilor externe și condițiile stricte de finanțare contribuie la aceste probleme. În plus, încetinirea economiei germane afectează direct companiile românești integrate în lanțurile industriale europene.
Problemele de plată și riscurile sistemice
Specialiștii avertizează că problemele de plată au ajuns să afecteze companiile mari care susțin economia. Aceasta nu mai reprezintă un risc izolat, ci unul sistemic, având în vedere că întârzierile de plată se propagă rapid în lanț. În România, creditul comercial s-a dublat în ultimii zece ani și este de peste trei ori mai mare decât creditul bancar, ceea ce a dus la o dependență crescută de acest tip de finanțare.
În agricultură, companiile se confruntă cu datorii duble sau triple față de anii anteriori, iar mulți dintre ele sunt deja în zone de pre-insolvență, chiar dacă acest lucru nu este încă vizibil oficial. Viteza de reacție în gestionarea riscurilor comerciale devine critică în aceste condiții economice tensionate.
Cresc cererile pentru concordatul preventiv
Pe lângă creșterea numărului de insolvențe, tot mai multe companii optează pentru procedura concordatului preventiv, care permite suspendarea executărilor silite pentru până la 12 luni. Președintele ANAF a observat o creștere semnificativă a contribuabililor care aleg această procedură. Intervenția timpurie este crucială, iar companiile care accesează din timp instrumentele de restructurare au șanse mai mari de redresare.
În acest context, ANAF pregătește și extinderea mecanismelor de recuperare a datoriilor, inclusiv introducerea creanțelor deținute de Fisc față de firme aflate în insolvență pe platforma de vânzare online a bunurilor sechestrate.
În concluzie, presiunea economică asupra companiilor mari devine tot mai evidentă, iar insolvențele continuă să crească, ceea ce poate avea efecte negative asupra întregii economii.
