Părerea economistului-șef al BNR despre schimbările implementate de Guvernul Bolojan
Economistul șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, a subliniat importanța reformelor fiscale adoptate de guvern, afirmând că fără acestea, România ar fi fost astăzi în incapacitate de plată, neputând să achite pensii și salarii decât prin tipărirea de bani. În analiza sa, Lazea compară modelul economic românesc, care s-a concentrat pe creșterea economică, cu cel al Bulgariei, care a avut ca obiectiv accederea în zona euro.
„Adevărul este că, fără acele măsuri de consolidare fiscală, astăzi am fi vorbit de o Românie în incapacitate de plată, retrogradată la categoria «junk» de către agențiile de rating, în imposibilitatea de a plăti pensii și salarii altfel decât prin tipărire de bani (inflaționist). Grație măsurilor de consolidare fiscală, România a evitat recesiunea, iar împrumuturile externe și interne s-au ieftinit, contribuind la reducerea deficitului bugetar de la 8,7% la 7,7% din PIB pe contabilitate națională și de la 9,3% la circa 8% din PIB pe contabilitate ESA.
În ultimele șase luni, s-au făcut progrese importante în înlocuirea modelului de creștere bazat pe consum cu unul bazat pe investiții, existând speranța ca această tendință să continue în anii următori.
Lazea a subliniat că deteriorarea finanțelor publice nu este responsabilitatea exclusivă a guvernelor recente, ci este rezultatul politicilor fiscale din ultimii zece ani. De exemplu, în 2015, România îndeplinea toate criteriile de la Maastricht și ar fi putut depune candidatura pentru aderarea la zona euro, dar guvernele au ales să prioritizeze creșterea economică rapidă, sacrificând echilibrele macroeconomice. Această abordare a dus la cea mai rapidă creștere economică din UE, dar și la cea mai mare inflație și deficit bugetar.
„Astăzi există tentația de a atribui deteriorarea finanțelor publice doar guvernelor Ciucă și Ciolacu, ceea ce este fals”, a adăugat economistul.
Problema modelului de creștere economică
Lazea a menționat că nu doar sectorul public contribuie la deteriorarea finanțelor publice, ci și consumul individual al populației, care a crescut, în perioada 2015-2024, mai rapid decât consumul colectiv al administrației publice. De asemenea, a evidențiat că modelul de creștere economică bazat pe consum a fost o alegere problematică, favorizând consumul în detrimentul investițiilor.
„Privilegierea creșterii bazate pe consum a dus la o situație în care, în cinci ani din zece, consumul final a crescut mai rapid decât investițiile. În plus, în șapte ani din zece, consumul final a crescut mai rapid decât PIB-ul”, a precizat el.
Întrebarea despre eficiența modelului adoptat
Referitor la întrebarea dacă acest model de creștere bazată pe consum a meritat adoptat, Lazea a afirmat că răspunsul depinde de perspectiva fiecărui observator. Totuși, ar trebui să se ia în considerare consecințele acestei alegeri:
- O creștere finanțată pe datorie, bazată pe consum, nu va asigura resursele financiare necesare pentru rambursarea datoriei.
- Creșterea peste potențial pentru câțiva ani poate conduce ulterior la o consolidare fiscală care va necesita o creștere sub potențial, adâncind decalajele față de media UE.
- Cetățenii beneficiați de relaxarea fiscală nu sunt adesea recunoscători și pot vota împotriva partidelor care le-au oferit aceste avantaje.
