Pakistan: Calea surprinzătoare către încrederea lui Donald Trump și rolul său de mediator în disputa dintre SUA și Iran
Pakistanul își asumă un rol de mediator în conflictul dintre Statele Unite și Iran, o mișcare diplomatică care a surprins observatorii internaționali. Analiza BBC subliniază că relația strânsă dintre liderii pakistanezi și președintele american Donald Trump este esențială pentru această strategie. Pakistanul a depus eforturi diplomatice pentru a se poziționa ca negociator în acest conflict, iar implicarea sa a fost anticipată de mulți, având în vedere că mareșalul Asim Munir, șeful armatei pakistaneze, este considerat un aliat apropiat al lui Trump.
Pakistanul împarte o frontieră de aproximativ 900 km cu Iranul și are o relație „frățească” cu acesta, caracterizată prin legături culturale și religioase profunde. De asemenea, o altă caracteristică distinctivă este că Pakistanul nu găzduiește baze aeriene americane și, spre deosebire de alți intermediari din Golf, nu a fost atras în conflict. Până acum, Pakistanul a menținut un echilibru fragil între Iran și SUA, comunicând între cele două părți și găzduind miniștri de externe din alte state musulmane.
Cu toate acestea, acest echilibru nu este lipsit de riscuri. Pakistanul depinde de importurile de petrol, o mare parte din acestea provenind prin Strâmtoarea Ormuz. Michael Kugelman, expert la Atlantic Council, a afirmat că Pakistanul are mult de pierdut în acest context și trebuie să contribuie la dezescaladarea tensiunilor. Guvernul pakistanez a crescut prețurile la benzină și motorină cu aproximativ 20% și a implementat măsuri precum o săptămână de lucru redusă pentru angajații statului, pentru a economisi combustibil. Farhan Siddiqi, profesor de științe politice la Karachi, a avertizat că, dacă conflictul continuă, presiunile economice asupra Pakistanului vor crește semnificativ.
Există, de asemenea, îngrijorări legate de implicațiile unei escaladări. Pakistanul a semnat un pact de apărare cu Arabia Saudită, stipulând că orice agresiune împotriva uneia dintre țări va fi considerată agresiune împotriva ambelor. Siddiqi a menționat că, în cazul în care Arabia Saudită intră în război, Pakistanul ar putea fi pus în situația de a-și compromite securitatea frontierei vestice.
Pe lângă riscurile regionale, Pakistanul își propune să-și consolideze poziția pe scena internațională. Islamabadul este sensibil la percepția de a nu avea influență globală și vede actuala criză ca o oportunitate de a-și întări profilul diplomatic. Analistul Michael Kugelman a subliniat că implicarea în procesul de mediere dintre SUA și Iran ar putea aduce un câștig de imagine semnificativ pentru Pakistan.
Fosta ambasadoare a Pakistanului, Maleeha Lodhi, a descris situația ca fiind „diplomație cu mize mari, risc mare, dar și recompense mari”. În cazul unei medieri reușite, Pakistanul ar putea deveni un actor diplomatic important la nivel global, în timp ce un eșec ar putea limita impactul său, fiind perceput ca o „încercare de bună credință”.
Relația cu Trump nu este singurul avantaj al Pakistanului. Islamabadul a propus nominalizarea lui Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace și a oferit Statelor Unite un suspect-cheie în cazul atentatului de la aeroportul din Kabul. Pakistanul a demonstrat o disponibilitate de a juca „jocuri diplomatice neconvenționale”, ceea ce îi crește atractivitatea ca mediator.
Totuși, perspectivele unui acord de pace rămân incerte. Kugelman a avertizat că șansele de succes sunt scăzute, având în vedere nivelul ridicat de neîncredere dintre SUA și Iran și cerințele ambelor părți. Aceasta reprezintă „cea mai dificilă ecuație” pe care Pakistanul va trebui să o gestioneze în absența unor rezultate favorabile în cadrul demersurilor diplomatice.
