Disensiuni între Donald Trump și Benjamin Netanyahu în contextul războiului din Iran
Președintele american Donald Trump și premierul israelian Bibi Netanyahu au avut discuții aproape zilnice de la începutul războiului, Trump afirmând că cei doi „colaborează excelent”. Totuși, oficialii americani recunosc că obiectivele finale ale celor două țări și toleranța la risc ar putea diverge pe măsură ce conflictul, care durează deja de 20 de zile, continuă.
Mai mulți oficiali din administrația Trump l-au descris pe acesta ca fiind cea mai optimistă persoană din Casa Albă în ceea ce privește posibila intrare în război cu Iranul. Trump pare să fie mai aliniat cu obiectivele maximaliste ale lui Netanyahu decât mulți dintre consilierii săi. De asemenea, oficialii de la Washington, Tel Aviv și Teheran conștientizează că orice divizare între aliați ar putea influența rezultatul războiului.
Trei consilieri ai președintelui Trump au declarat că acesta ar putea dori să pună capăt operațiunilor majore înaintea lui Netanyahu. Cu toate acestea, Trump și Netanyahu par să fie mai apropiați ca niciodată, iar criza din Strâmtoarea Ormuz face improbabilă o retragere a SUA în curând.
Cooperarea militară și divergențele de obiective
Serviciile militare și de informații ale SUA și Israelului acționează coordonat, deși țintele lor diferă. SUA se concentrează aproape exclusiv pe ținte militare, în timp ce Israelul desfășoară și asasinate la nivel înalt, precum și măsuri menite să pregătească o schimbare de regim.
Oficiali americani au subliniat că, deși Trump ar considera schimbarea de regim un bonus, el intenționează să pună capăt războiului atunci când obiectivele sale militare principale, cum ar fi decimarea programului de rachete și a programului nuclear al Iranului, vor fi îndeplinite. „Israelul are alte priorități și știm asta”, a declarat un oficial de la Casa Albă, adăugând că Israelul va încerca să-l elimine pe noul lider iranian, prioritate care nu coincide cu cea americană.
În atacul inițial, Israelul s-a concentrat pe decapitarea conducerii iraniene, în timp ce SUA s-au axat pe rachetele și dronele care vizau bazele Iranului din regiune. De asemenea, Israelul a întreprins o gamă mai largă de operațiuni decât SUA, inclusiv încercarea de a provoca o invazie terestră din nordul Irakului de către kurzii iranieni, deși acest plan nu s-a concretizat.
Conflictul privind petrolul și stabilitatea economică globală
Un punct clar de fricțiune a apărut atunci când Israelul a bombardat rezervoarele de petrol iraniene, stabilizarea pieței mondiale a petrolului fiind o prioritate mai mare pentru SUA decât pentru Israel. Casa Albă a cerut Israelului să nu mai vizeze petrolul fără un semnal clar de aprobat din partea Washingtonului.
„Israelul nu urăște haosul. Noi da. Noi vrem stabilitate. Netanyahu? Nu prea, mai ales în Iran. Ei urăsc guvernul iranian mult mai mult decât noi”, a afirmat un oficial al Casei Albe.
Relația Trump-Netanyahu și controversele interne
Războiul din iunie anul trecut a consolidat relația dintre Trump și Netanyahu. Trump a considerat acel conflict un mare succes și i-a acordat lui Netanyahu un credit semnificativ. De asemenea, Trump a lansat o campanie de grațiere pentru Netanyahu, în contextul procesului său de corupție.
În ciuda suspiciunilor unor oficiali de la Casa Albă față de intențiile lui Netanyahu, Trump a părut mai sincronizat cu acesta ca niciodată. De exemplu, în urma asasinării lui Ali Larijani, șeful securității iraniene, Trump a exprimat satisfacție, în timp ce analiștii au pus la îndoială decizia Israelului de a-l elimina, considerând că acesta ar putea fi mai predispus să negocieze un acord de pace.
Netanyahu a menționat că vor urma și alte acțiuni, arătând ambasadorului SUA în Israel o „fișă perforată” cu liderii iranieni pe care Israelul i-a asasinat sau intenționează să-i asasineze. Demisia lui Joe Kent, directorul Centrului Național Antiterorism, a scos la iveală o problemă politică persistentă pentru administrație, un consilier senior al lui Trump recunoscând că există o percepție că SUA acționează conform cerințelor Israelului, deși acest lucru nu este adevărat.
Trump a recunoscut că obiectivele Israelului ar putea fi „puțin diferite” de cele ale SUA. „Știți, ei sunt acolo, iar noi suntem foarte departe”, a spus el reporterilor. Oficialii europeni au confirmat că secretarul de Stat Marco Rubio a recunoscut, în convorbiri telefonice cu omologii săi europeni, că există diferențe între obiectivele SUA și cele ale Israelului.
Când a fost întrebat despre condițiile pentru încheierea războiului, secretarul Apărării Pete Hegseth a afirmat că SUA vor stabili ritmul în care obiectivele vor fi îndeplinite.
