Noaptea de 29 spre 30 noiembrie: Tradiții și superstiții legate de Sfântul Andrei, protectorul României
Credincioșii prăznuiesc, pe 30 noiembrie, pe Sfântul Apostol Andrei, considerat creștinătorul neamului românesc. Această sărbătoare marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, prefigurând festivitățile ce vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, și se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie.
Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, nume derivat din cuvântul grecesc Andreas, ce înseamnă „viteaz” sau „bărbătesc”, apare pe 30 noiembrie în calendarele ortodox, romano-catolic, luteran și anglican. În Scoția, el este comemorat pe 9 mai, în amintirea primirii unor relicve ale sale. Andrei este numit și „Cel dintâi chemat”, fiind primul apostol care a răspuns chemării lui Iisus Hristos pentru propovăduirea Evangheliei. El s-a născut în Betsaida Galileia, pe țărmul Lacului Ghenizaret.
Conform tradiției, după Înălțarea lui Hristos, apostolii au tras la sorți pentru a decide unde să meargă pentru a propovădui. Sfântul Andrei a fost ales să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia și Macedonia, inclusiv în Dobrogea. A murit ca martir la 30 noiembrie în Patras, Grecia, unde a fost răstignit pe o cruce în formă de X, cunoscută ca „Crucea Sfântului Andrei”. Moaștele sale au fost mutate în Biserica Sfinților Apostoli din Constantinopol în anul 357. Capul său se află acum în Catedrala San Pietro din Patras, iar părți din moaștele sale au ajuns în biserici din Europa.
Obiceiuri și superstiții de Sfântul Andrei
Noaptea din ajunul sărbătorii este asociată cu obiceiuri precreștine, inclusiv apariția strigoilor, farmece și ghicirea ursitului. Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute și cele nevăzute dispare, făcând acest moment propice pentru practici de prospectare a viitorului.
În această noapte, se crede că „umblă strigoii” care pot fura „mana vacilor” și „mințile oamenilor”. Strigoii sunt considerați spirite ale celor morți care, din diverse motive, nu au ajuns în tărâmul de dincolo, devenind periculoase în această noapte. Pentru a se proteja, gospodinele atârnă cununi de usturoi și ung porțile, ușile și geamurile cu usturoi zdrobit.
De asemenea, în noaptea de Sfântul Andrei, oamenii aduc în casă crenguțe de vișin, pe care le pun în apă; dacă înfloresc până la Crăciun, se crede că anul următor va fi bogat. Fetele care doresc să-și afle ursitul pot ascunde busuioc sfințit sub pernă sau pot aplica diverse vrăji.
Tradiții legate de grâu
O tradiție populară este aceea de a pune grâu la încolțit de Sfântul Andrei. Se crede că înălțimea și desimea grâului crescut până la Anul Nou reflectă cum va fi anul viitor. Un grâu sănătos și înalt semnifică un an prosper, în timp ce un grâu scurt și uscat prevestesc un an sărac în recolte.
Condițiile meteorologice din noaptea de Sfântul Andrei sunt, de asemenea, considerate a prezice cum va fi iarna: un cer senin și cald sugerează o iarnă blândă, în timp ce un cer întunecat, ninsoare sau ploaie prevestesc o iarnă grea.
