Nicușor Dan se alătură discuțiilor virtuale cu partenerii din Kiev
Aliații Ucrainei organizează, astăzi, o videoconferință a „coaliției voinței” pentru a discuta despre acordul de pace propus de Donald Trump, fără o încetare prealabilă a focului, în urma întâlnirii sale cu Vladimir Putin. La videoconferință va participa și președintele României, Nicușor Dan.
Summitul din Alaska, care ar fi trebuit să fie crucial pentru Ucraina și Europa, a oferit președintelui rus o revenire spectaculoasă pe scena internațională, fără a duce la o pauză a ostilităților sau la noi sancțiuni împotriva Rusiei. Un oficial familiarizat cu discuțiile telefonice dintre Donald Trump și liderii europeni a declarat că președintele american susține o propunere rusă de consolidare a prezenței sale în estul Ucrainei.
Președintele rus „cere de fapt Ucrainei să părăsească Donbas”, cedând astfel regiunile Donețk și Lugansk din estul Ucrainei. De asemenea, el propune înghețarea frontului în regiunile Herson și Zaporojjie. La câteva luni după lansarea invaziei în Ucraina, Rusia a proclamat anexarea acestor patru regiuni ucrainene în septembrie 2022, deși trupele sale nu le controlează pe toate.
Volodimir Zelenski, care a respins până acum orice concesie teritorială, va fi primit luni după-amiază de Donald Trump în Biroul Oval al Casei Albe. Președintele ucrainean a avertizat că refuzul Moscovei de a înceta focul ar „complica situația”.
Videoconferința „coaliției voinței”
Înaintea întâlnirii lui Zelenski la Washington, președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și cancelarul german Friedrich Merz vor organiza duminică o videoconferință cu „coaliția voinței”, din care fac parte majoritatea țărilor europene importante, UE, NATO și țări non-europene precum Canada. La videoconferință va participa și președintele Nicușor Dan.
Participanții sunt așteptați să discute despre garanțiile de securitate care ar fi acordate Kievului ca parte a unui posibil acord de pace. Donald Trump a sugerat că Kievul ar putea beneficia de o garanție de securitate similară articolului 5 al NATO, însă în afara cadrului Alianței Atlantice, pe care Moscova o percepe ca pe o amenințare existențială.
Premierul italian Giorgia Meloni a menționat că primul pas ar fi definirea „unei clauze de securitate colectivă care ar permite Ucrainei să obțină sprijinul tuturor partenerilor săi, inclusiv al Statelor Unite, gata să acționeze în cazul în care ar fi atacată din nou”.
Contextul conflictului
După trei ani și jumătate de la cel mai sângeros conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial, armata rusă ocupă aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, inclusiv aproape întreaga regiune Lugansk și o mare parte din regiunea Donețk, unde avansul său s-a accelerat recent. Regiunile Zaporijjie și Herson rămân sub control ucrainean.
Renunțarea lui Donald Trump la scenariul armistițiului pare să îl favorizeze pe Vladimir Putin, care dorește să negocieze direct un acord global și definitiv. Kievul și aliații săi europeni denunță această abordare ca fiind o modalitate de a câștiga timp pentru a-și continua ofensiva și a-și extinde cuceririle teritoriale.
Donald Trump a afirmat că este „cel mai bun mod de a pune capăt războiului oribil dintre Rusia și Ucraina”, subliniind că „un simplu acord de încetare a focului (…) de multe ori nu funcționează”. El a menționat posibilitatea unui summit în trei cu Putin și Zelenski, dacă „totul merge bine” după întâlnirea sa cu președintele ucrainean.
