Nicușor Dan contestă la CCR legislația referitoare la cotele de intervenție pentru urșii bruni în 2026
Președintele Nicușor Dan a atacat la Curtea Constituțională legea care stabilește noile cote de intervenție și prevenție pentru populația de urs brun, argumentând că actul normativ riscă să încalce atât Constituția, cât și normele europene privind protecția speciilor sălbatice. În cadrul acestei legislații, se prevede extragerea a 859 de urși în 2026 pentru cota de prevenție și a altor 110 exemplare pentru intervenții.
Data dezbaterii sesizării
Curtea Constituțională va discuta sesizarea pe 24 iunie.
Argumentele lui Nicușor Dan
În sesizarea transmisă CCR, președintele argumentează că stabilirea unor cote fixe de prevenție contravine Directivei Habitate a Uniunii Europene, care impune condiții stricte pentru derogările ce permit eliminarea speciilor protejate. Nicușor Dan afirmă că „nivelul de prevenție concretizat în vânătoare anuală planificată ar putea fi considerat o măsură disproporționată, dacă nu se demonstrează științific că populația de urs brun este excesiv de numeroasă și că alte soluții (…) nu sunt suficiente”.
Conform sesizării, Directiva europeană stipulează că eliminarea exemplarelor trebuie permisă doar în situații excepționale și numai după demonstrarea faptului că „nu există alternative satisfăcătoare”. Nicușor Dan adaugă că „legea criticată inversează logica art. 16 alin. (1) din Directiva Habitate, în sensul în care măsura letală este tratată ca instrument principal de management al speciei, și nu ca ultimă soluție”.
Critici privind lipsa fundamentării științifice
Președintele susține că legea nu oferă suficiente garanții pentru menținerea populației de urs brun într-o stare favorabilă de conservare. „Condiția menținerii populației speciei într-un stadiu corespunzător de conservare nu poate fi considerată îndeplinită prin simpla invocare a unei estimări globale a numărului de exemplare existente la nivel național”, se arată în documentul transmis Curții Constituționale.
În sesizare se subliniază că derogările trebuie să fie „individualizate și punctuale, nu colective și prestabilite”, iar legea contestată transformă o măsură excepțională într-un mecanism permanent.
Acuzații privind separația puterilor în stat
Nicușor Dan susține că Parlamentul și-a depășit atribuțiile prin stabilirea directă a cotelor de extracție. „Prin legea criticată, Parlamentul ajunge să exercite o funcție administrativă care, prin natura ei, aparține executivului și este supusă unui regim procedural și de control judiciar distinct”, a transmis președintele.
Potrivit sesizării, competența de acordare a derogărilor ar trebui să revină Ministerului Mediului, prin acte administrative ce pot fi contestate în instanță. „Când aceeași materie este reglementată prin lege, controlul de legalitate al instanțelor de drept comun dispare”, se mai arată în document.
Critici privind lipsa sancțiunilor și neclaritatea legii
De asemenea, președintele critică lipsa unor sancțiuni clare pentru interdicțiile introduse în lege. „O normă care interzice un comportament dar nu prevede o sancțiune pentru încălcarea interdicției, încetează să mai fie o normă juridică obligatorie, devenind o simplă recomandare morală”, se precizează în sesizare.
Nicușor Dan subliniază și lipsa unui sistem de monitorizare pentru a preveni depășirea cotelor aprobate pentru recoltarea urșilor. În final, președintele a cerut Curții Constituționale să admită sesizarea și să constate că legea este neconstituțională în ansamblul său.
Ce prevede legea adoptată de Parlament
Camera Deputaților a adoptat decizional, pe 22 aprilie, propunerea legislativă care stabilește cota de intervenție preventivă pentru populația de urs brun din România pentru anul 2026. „În vederea prevenirii atacurilor asupra populației umane și a pagubelor materiale cauzate de atacurile de urs, pentru anul 2026 se aprobă un număr de 859 exemplare de urs brun, care reprezintă nivel de prevenție la nivel național, și un număr de 110 exemplare de urs brun, care reprezintă nivel de intervenție la nivel național. Exemplarele din specia urs brun care reprezintă nivel de intervenție la nivel național pot fi recoltate până la data de 31 decembrie 2026, de către personalul tehnic de specialitate angajat al gestionarului prin metodele «la pândă» și «la dibuit». Recoltarea femelelor însoțite de pui cu vârsta sub 2 ani este interzisă”, arată proiectul de lege.
Recoltarea exemplarelor de urs brun reprezentând cota de prevenție este interzisă pe teritoriile în care vânătoarea este interzisă, conform legii.
