Impactul revoluționar al inteligenței artificiale asupra domeniului juridic
Cea de-a patra mare transformare a lumii, anunțată de noile tehnologii, având în centrul lor inteligența artificială (IA), presupune schimbări și evoluții majore și în planul dreptului. Aceasta implică reevaluarea rolului dreptului în ordonarea și guvernarea societății, poziționarea strategică și organizarea globală, definirea condiției umane și a drepturilor fundamentale, precum și restructurarea dinamicii ca fenomen social. Prof. univ. dr. Mircea Duțu, pionier al dreptului inteligenței artificiale în România și director emerit al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, susține că IA va provoca o veritabilă revoluție în drept, în contextul generalizării aplicațiilor noilor tehnologii.
Conform lui Duțu, revoluția dreptului sub influența IA începe prin contestarea valorilor intrinseci ale acestuia, cu atacuri asupra jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) din partea unor state membre ale Consiliului Europei. Aceste atacuri reflectă o criză profundă a dreptului ca fenomen socio-civilizațional și economico-cultural, cerând noi formule de reglementare și armonizare societală. Dreptul, care a fost creat de romani și exersat de civilizația occidentală, trebuie apărat ca atare, pentru a preveni haosul și distrugerea ireversibilă.
Impactul IA asupra dreptului se manifestă în necesitatea reglementării juridice, în special în fața provocărilor precum schimbările climatice și dezvoltările tehnologice rapide. Un exemplu de evoluție este dreptul climei, care a fost consolidat prin Acordul de la Paris din 2015, stabilind natura și reperele emblematice ale acestuia. Cu toate acestea, expertiza științifică este atacată, iar reglementările juridice sunt adesea văzute ca o piedică în calea inovației.
Noua confruntare geostrategică, în special pe plan tehnologic, influențează reglementarea juridică a IA. Occidentul, divizat între Silicon Valley și Bruxelles, nu mai acceptă vechea deviză „America inovează, Europa reglementează” și își separă opțiunile. Europa își propune un model alternativ, fondat pe un cadru juridic clar, care garantează o IA responsabilă și durabilă.
În lumina acestor provocări, Duțu subliniază importanța unei dezbateri democratice informate și colective pentru a aborda utilizările IA și pentru a decide cum să reglementăm aceste tehnologii. Modelul european, oferit prin AI Act din 13 iunie 2024, va deveni reperul major al procesului de juridicizare a domeniului și de inițiere a dreptului IA.
În ceea ce privește drepturile fundamentale, comoara de date personale colectate de platforme precum Meta pentru a antrena modele IA ridică întrebări serious despre dreptul la viață privată. Legea franceză recent adoptată, care consacră dreptul la îngrijiri paliative și ajutor pentru a muri, evidențiază dilemele etice și juridice generate de IA, care transformă perspectivele asupra vieții și morții. IA redefinește demnitatea umană, îndreptându-se spre o abordare mai favorabilă a sănătății și longevității.
În acest context, platforma de formare online „BBC Maestro” a lansat cursuri pentru a învăța a scrie precum Agatha Christie, utilizând IA pentru a reconstitui vocea și imaginea autoarei, demonstrând potențialul IA de a transforma educația și creația artistică. Această inițiativă ilustrează cum tehnologia poate îmbina literatura cu inovațiile tehnice, deschizând noi căi pentru viitor.
