Ministrul Apărării îndeamnă Rusia să investigheze resturile dronei prăbușite la Galați
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat că expertiza realizată după incidentul de la Galați arată că drona prăbușită este de fabricație rusească. Oficialul a respins afirmațiile venite dinspre Federația Rusă potrivit cărora aparatul nu ar aparține Moscovei.
„Fără niciun fel de dubiu (…), având în vedere rezultatul expertizei care tocmai s-a încheiat, această este o dronă de fabricație rusească. Dacă există voci în Federația Rusă care, și după aceste date, încearcă să spună că nu este a lor, eu îi invit să vină să-și ia seria componentelor și să-și găsească fabrica în care a fost produsă această dronă în Rusia”, a afirmat Miruță.
Ministrul a precizat că drona transporta aproximativ 30 de kilograme de trinitrotoluen, încărcătură care a explodat la impact. El a subliniat că responsabilitatea pentru traiectoria aparatului revine celor care l-au lansat.
„Nu există scuză din partea Federației Ruse cu privire la motivul pentru care o dronă rusească, cu aproximativ 30 de kilograme de trinitrotoluen, substanță explozivă, a venit într-un spațiu aerian în care nu a avut voie și a produs explozia“, a subliniat ministrul Apărării.
MApN: drona era un model Geran 2
Ministerul Apărării a prezentat concluziile raportului tehnic privind drona prăbușită la Galați. Potrivit acestora, aparatul este o dronă rusească Geran 2, de tip kamikaze, cu o încărcătură de aproximativ 30 de kilograme de explozibil.
Întrebat dacă drona a fost direcționată intenționat către România sau a ajuns pe teritoriul național după ce ar fi fost deviată, Radu Miruță a spus că Armata Română poate confirma traseul observat pe radar, dar nu poate stabili motivul schimbării direcției.
„Pe radarele noastre, vedem traseul acestei drone. Că ea a fost direcționată intenționat, că și-a pierdut comunicația, e o chestiune pe care noi n-avem de unde să o știm. (…) Armata Română nu îl contrazice pe președintele României, Armata Română spune doar că, în conformitate cu tratatele internaționale, că a fost deviată, că n-a fost deviată, este responsabilitatea Rusiei ca o dronă lansată din Rusia să nu ajungă în România”, a mai afirmat Miruță.
Ministrul a spus că este posibil să fie realizată și o expertiză balistică, pentru a se stabili dacă aparatul prezintă urme de impact.
„Sunt foarte multe drone dintre cele care au căzut în România care sunt cu urme de gloanțe la expertiza care a fost făcută. Este posibil ca și aceasta să aibă urme de gloanțe. Datele pe care le-am primit (la Ministerul Apărării – n.r.) sunt cu privire la componență și sursă“, a mai spus Miruță.
Radu Miruță a apreciat că discuția despre motivul schimbării direcției dronei este secundară, în condițiile în care aparatul a fost lansat din Rusia și a ajuns în spațiul aerian al României.
Solicitări pentru sisteme suplimentare de apărare antiaeriană
Ministrul a vorbit și despre solicitările României privind sisteme suplimentare de apărare antiaeriană. El a explicat că Articolul 4 din Tratatul NATO se referă la consultări între statele aliate și că România se află deja în această etapă din luna februarie.
„Nu avem suficiente sisteme de apărare, nu am cerut până nu am demonstrat că ne facem treaba în România, și anume că am comandat astfel de sisteme de apărare”, a menționat el.
Potrivit ministrului, România a cerut temporar astfel de capabilități, însă mutarea sistemelor de apărare antiaeriană implică proceduri complexe în statele aliate.
