Ministerul Energiei răspunde la știrea Reuters despre creșterea cu 57% a importurilor românești de energie din Rusia

Ministerul Energiei răspunde la știrea Reuters despre creșterea cu 57% a importurilor românești de energie din Rusia

Ministerul Energiei a transmis că România nu importă cărbune, ţiţei, produse petroliere sau gaze din Rusia, ca răspuns la o analiză Reuters care a indicat o creștere a importurilor de energie din Rusia în 2025 pentru mai multe țări din Uniunea Europeană, inclusiv România, care ar înregistra o creștere de 57%.

Referitor la importurile de cărbune, ministerul a subliniat că acestea au fost interzise din august 2022, odată cu implementarea celui de-al 5-lea pachet de sancțiuni economice al UE. În ceea ce privește ţiţeiul și produsele petroliere, Ministerul Energiei a precizat că, conform sancțiunilor stabilite prin Regulamentul Consiliului (UE) nr. 833/2014, operatorii economici din România nu au mai importat ţiţei din Federația Rusă începând cu 5 decembrie 2022, iar importurile de produse petroliere din Federația Rusă au fost oprite începând cu 5 februarie 2023.

În cazul gazelor naturale, Ministerul Energiei a specificat că România nu importă gaze din Federația Rusă. Pentru a satisface necesarul de consum intern, România importă gaze naturale din Europa Occidentală prin interconectorul Szeged–Arad și din Europa de Sud prin interconectările cu Bulgaria — Kardam1–Negru Vodă1 (Coridorul Trans-Balcanic) și Giurgiu–Ruse.

Ministerul a menționat că Comisia Europeană negociază un proiect de regulament privind eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale din Federația Rusă, care prevede un set de obligații clare și etapizate pentru a elimina importurile de gaze și petrol din Rusia într-un mod ordonat și pentru a consolida securitatea energetică a Uniunii Europene.

Analiza Reuters, bazată pe datele furnizate de Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA), a evidențiat că mai multe țări din UE înregistrează o creștere a importurilor de energie din Rusia, inclusiv Franța, Olanda, România și Portugalia. Această situație a generat critici, fiind percepută ca o continuare a finanțării ambelor părți implicate în conflictul din Ucraina.