Meta, în centrul unei controverse: utilizarea AI-ului pentru a concedia angajați aflați în concediu de maternitate sau medical
Compania Meta a fost dată în judecată de mai mulți angajați care susțin că gigantul tech a utilizat sisteme de inteligență artificială pentru a întocmi lista concedierilor, dezavantajând persoanele aflate în concediu de maternitate sau în concediu medical din cauza unei dizabilități. Meta respinge acuzațiile și afirmă că deciziile au fost luate de oameni.
Acțiunea în instanță, deschisă de zeci de angajați, susține că persoanele care și-au luat concediu de maternitate sau medical din cauza unei dizabilități au fost selectate în mod disproporționat pentru concediere. Procesul a fost intentat luni la o instanță federală din Districtul de Nord al Californiei și vizează reducerea cu aproximativ 8.000 de angajați a personalului Meta, anunțată la începutul acestui an. Meta este compania-mamă a Facebook, Instagram și WhatsApp.
Reclamanții susțin că Meta a folosit „o serie de sisteme interne de inteligență artificială”, inclusiv evaluări ale performanței realizate cu ajutorul AI și date privind activitatea angajaților, pentru a stabili cine urma să fie concediat. Potrivit plângerii de 71 de pagini, Meta nu a întocmit lista persoanelor concediate în urma unei analize atente realizate de manageri care cunoșteau activitatea angajaților, ci a utilizat sisteme AI „pentru a evalua, clasifica și selecta angajații care urmau să fie incluși pe listă”.
Reclamanții cer instanței să emită o hotărâre preliminară prin care Meta să fie împiedicată să finalizeze concedierile până la soluționarea acuzațiilor. De asemenea, ei solicită măsuri reparatorii care ar putea include reangajarea, plata retroactivă a salariilor, compensarea acțiunilor și beneficiilor pierdute, precum și alte despăgubiri.
Utilizarea inteligenței artificiale în luarea deciziilor la locul de muncă devine un subiect tot mai controversat, pe fondul îngrijorărilor angajaților legate de discriminare, confidențialitate și încredere. Autoritățile de reglementare analizează legalitatea unor astfel de instrumente, iar mai multe state americane, printre care California, Colorado și Illinois, au adoptat în ultimii ani legi menite să protejeze angajații împotriva discriminării asociate inteligenței artificiale.
Procesul intentat Meta susține că instrumentele AI ale companiei colectează date despre evaluările profesionale, productivitatea și alte criterii privind activitatea angajaților. În cazul persoanelor aflate în concediu medical sau familial, aceste date nu există, iar în cazul angajaților cu dizabilități, indicatorii respectivi ar putea fi mai scăzuți. Drept urmare, angajații care și-au luat concedii protejate prin lege au fost selectați în mod disproporționat pentru concediere, pe baza unor evaluări care nu au ținut cont de aceste concedii și care i-au penalizat pentru exercitarea dreptului lor legal de a beneficia de ele.
Printre reclamanți se numără o cercetătoare aflată într-un concediu prenatal aprobat, care a fost informată că va fi concediată cu doar două zile înainte de a naște. Un alt reclamant, inginer, susține că a primit un „calificativ mai slab” din cauza perioadei în care a lipsit de la serviciu din cauza unei accidentări. Un manager aflat în concediu medical afirmă că a fost concediat în a 16-a zi a concediului.
Un purtător de cuvânt al Meta a respins acuzațiile, afirmând că acestea sunt nefondate și nu se bazează pe fapte. Conform acestuia, deciziile privind gestionarea personalului și organizarea companiei au fost și sunt luate de oameni, nu de inteligența artificială.
Meta a introdus programul de monitorizare a angajaților cu ajutorul inteligenței artificiale la începutul acestui an, destinat să înregistreze tastele apăsate, mișcările mouse-ului și istoricul de navigare, precum și mesajele, e-mailurile și datele de localizare de pe dispozitivele companiei. Mark Zuckerberg, directorul general al Meta, a declarat că scopul era antrenarea sistemelor AI ale companiei pe baza comportamentului angajaților săi.
Procesul susține că Meta a lansat discret programul de monitorizare, fără acordul angajaților, informându-i printr-o „postare internă cu vizibilitate redusă”. În anumite echipe, angajaților nu li s-a cerut deloc consimțământul, iar inițial, nu a existat nicio posibilitate de a refuza participarea.
