Meloni se apropie de o posibilă înfrângere în cadrul referendumului pentru reforma sistemului judiciar
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni se îndreaptă spre o înfrângere la referendumul convocat pe tema reformării sistemului de justiţie, conform sondajelor de opinie, care indică un uşor avantaj pentru tabăra „nu”. Sondajele arată că scorurile pentru tabăra „nu” variază între 49% şi 53%, în timp ce tabăra „da” se află între 47% şi 51%.
Referendumul s-a desfăşurat pe parcursul a două zile, încheindu-se luni la ora locală 15.00. Rata de participare a fost de aproape 60%, mult mai mare decât se anticipa, în urma unei campanii ce a evidenţiat o profundă animozitate între coaliţia de centru-dreapta şi corpul magistraţilor.
Dacă rezultatele sondajelor se confirmă, înfrângerea ar putea reprezenta un punct de cotitură pentru Giorgia Meloni, afectându-i imaginea de învingătoare în ochii electoratului italian, după patru ani de victorii în alegeri locale şi naţionale. Aceasta ar putea, de asemenea, oferi un nou impuls centrului-stânga fragmentat, favorizând o alianţă mai largă între Partidul Democrat şi Mişcarea 5 Stele, cele mai mari două partide de opoziţie.
În ciuda respingerii ferme a unei eventuale demisii în cazul unui rezultat nefavorabil, Meloni ar rămâne vulnerabilă. Contextul referendumului s-a dovedit a fi complicat, în condiţiile în care italienii au o percepţie negativă asupra preşedintelui american Donald Trump, aliatul său, și se tem că conflictele internaţionale ar putea duce la creşteri ale preţurilor la energie.
Guvernul a acuzat magistraţii de interferenţă nejustificată în diverse domenii și susţine că reforma este necesară pentru a preveni conflictele de interese între judecători şi procurori, precum şi partizanatul politic. Reforma a fost aprobată de parlament în octombrie, dar trebuie supusă unui referendum din cauza modificărilor constituţionale implicate.
Conform actualului sistem, magistraţii intră în cariera juridică printr-un examen unic și pot schimba rolurile pe parcursul carierei. Reforma propusă stipulează că aspiranţii trebuie să aleagă de la început între cariera de judecător şi cea de procuror, fără posibilitatea de a face tranziţii între cele două. De asemenea, Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) ar urma să fie divizat în două organisme autonome distincte, al căror membri vor fi traşi la sorţi, nu aleşi, pentru a împiedica grupurile de presiune să obţină avantaje.
