Măsuri drastice împotriva poluanților PFAS
Expunerea la anumite substanţe chimice persistente ridică îngrijorări tot mai mari la nivel european, în contextul dovezilor care indică riscuri pentru sănătate şi mediu. Autoritățile analizează măsuri stricte pentru reducerea utilizării acestor substanţe. Un raport ştiinţific, publicat de Agenţia Europeană pentru Produse Chimice (ECHA), recomandă restricționarea semnificativă a utilizării substanţelor per- şi polifluoroalchilate (PFAS), cunoscute drept „poluanţi eterni”, din cauza riscurilor în creştere pentru sănătatea populaţiei şi mediu.
PFAS sunt utilizate pe scară largă în industrie datorită proprietăţilor antiaderente, impermeabile şi rezistente la căldură, regăsindu-se în produse precum cosmetice, ustensile de bucătărie, ambalaje alimentare şi îmbrăcăminte impermeabilă. Aceste substanţe se degradează extrem de lent, persistând în mediu perioade îndelungate, contaminând apa subterană şi solul. Potrivit ECHA, unele dintre aceste substanţe sunt asociate cu probleme grave de sănătate, inclusiv cancer şi tulburări ale funcţiei reproductive.
Raportul recomandă o restricţie extinsă a PFAS, cu excepţii limitate în situaţiile în care nu există alternative. Comisia Europeană (CE) analizează deja interzicerea utilizării acestor substanţe în produse de consum uzuale, precum îmbrăcămintea sau ambalajele alimentare, cu derogări pentru domenii strategice, inclusiv sectorul medical. Adoptarea unei legislaţii va depinde însă şi de un studiu privind impactul socio-economic, aşteptat până la sfârşitul anului 2026.
În cadrul ECHA, există poziţii diferite privind amploarea restricţiilor. Unii experţi consideră că interzicerea totală a acestor substanţe ar fi cea mai eficientă soluţie, în timp ce alţii avertizează că o interdicţie generală ar putea fi disproporţionată în lipsa unor alternative viabile în anumite sectoare. Ca soluţie intermediară, specialiştii propun măsuri de reducere a riscurilor, precum etichetarea clară a produselor care conţin PFAS şi planuri specifice de gestionare pentru fiecare instalaţie industrială.
La nivel european, unele restricţii au fost deja introduse. Pentru apa potabilă, este în vigoare o limită maximă de 0,1 micrograme pe litru pentru concentraţia combinată a 20 de PFAS considerate relevante pentru sănătatea umană. De asemenea, au fost stabilite limite pentru ambalajele alimentare, iar utilizarea acestor substanţe în jucării va fi interzisă până în 2030. Unele state membre au adoptat măsuri suplimentare, cum ar fi Franţa, care a interzis utilizarea anumitor PFAS în produse precum îmbrăcămintea, încălţămintea, cosmeticele şi ceara de schi, începând cu 1 ianuarie.
Organizaţiile de mediu susţin restricţii mai dure și critică ritmul lent al procesului legislativ european, invocând influenţa industriei. CE subliniază necesitatea unui echilibru între protecţia sănătăţii şi existenţa unor reguli clare, astfel încât atât companiile, cât şi consumatorii să ştie din timp la ce să se aştepte. Impactul economic al poluării cu PFAS este considerat major, costurile pentru decontaminarea solului şi a apei și pentru protecţia sănătăţii populaţiei din Europa fiind estimate între 330 de miliarde de euro şi 1,7 trilioane de euro până în 2050, în funcţie de amploarea măsurilor adoptate.
