Marile națiuni ale lumii își testează limitele: „Tipul de conflict cu care eram familiarizați nu mai este viabil”
Marile puteri nu au atât de multă putere pe cât credeau. După preluarea mandatului, președintele american Donald Trump a promovat o viziune bazată pe principiul puterii care face dreptate, încercând să remodela ordinea internațională în jurul unei sfere de influență a Statelor Unite. Această viziune nu diferă mult de cea a Rusiei sau a Chinei. Viitorul părea să fie definit de fraza istoricului grec Tucidide: „Cei puternici fac ce vor, iar cei slabi suferă așa cum le este sortit”. Totuși, se pare că cei slabi nu sunt atât de slabi pe cât se credea, iar cei puternici nu pot face tot ce doresc.
În ciuda eforturilor depuse, armata americană nu a reușit să obțină o victorie strategică asupra Iranului, care continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz și să mențină capacitatea de a lansa rachete asupra Israelului și a statelor din Golf. În același timp, Ucraina a demonstrat o reziliență surprinzătoare, reușind să întoarcă soarta războiului împotriva Rusiei, menținând linia frontului și lansând atacuri din ce în ce mai dure pe teritoriul rus, în ciuda presiunilor diplomatice și a întreruperii ajutoarelor americane.
Progresele tehnologice, inclusiv dronele și rachetele de precizie, au echilibrat balanța de putere, limitând eficiența forțelor militare convenționale. Ministrul leton de Externe, Baiba Braze, a subliniat că „Ucraina se află pe o poziție mult mai solidă datorită superiorității tehnologice”. Această schimbare în dinamica puterii a limitat ceea ce poate realiza doar forța militară.
Conflictele din întreaga lume sunt variate, dar toate oferă lecții similare. Ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, a declarat că tipul de război pe care Rusia îl avea în vedere nu mai este de conceput, subliniind că cucerirea unei națiuni când cetățenii săi sunt gata să lupte este imposibilă. Generalul Onno Eichelsheim din Olanda a adăugat că este aproape imposibil să cucerești națiuni, chiar și cu toate resursele disponibile.
Limitele capacităților marilor puteri nu sunt o noutate. Statele Unite și Rusia au suferit înfrângeri în conflicte anterioare, iar situația actuală este diferită. Tancurile rusești nu au reușit să ajungă la Kiev, iar SUA nu au încercat operațiuni terestre în Iran din cauza posibilelor pierderi americane. Revoluția războiului cu drone a schimbat radical peisajul militar, reducând avantajul tradițional al marilor puteri.
China observă aceste tendințe, iar colonelul în rezervă Zhou Bo a subliniat că Rusia, considerată a doua cea mai puternică armată, nu a performat bine în războiul din Ucraina. Aceasta ar putea duce la reevaluarea capacităților militare și la o colaborare mai strânsă cu experții ruși în domeniul războiului cu drone.
Academicianul singaporez Bilahari Kausikan a afirmat că fraza lui Tucidide reflectă un fatalism grosolan, subliniind că toate țările, inclusiv cele mici, au capacitatea de a acționa. Spre deosebire de Ucraina și Iran, Taiwanul s-ar putea să nu aibă voința necesară pentru a-și exercita autonomia, ceea ce ar putea afecta determinarea populației în fața unei posibile agresiuni chineze.
În concluzie, discursul de la Davos al prim-ministrului canadian Mark Carney a evidențiat că puterile de talie medie, precum Canada, trebuie să colaboreze pentru a evita subordonarea față de marile puteri. Politologul francez Nicolas Tenzer a declarat că, unite, puterile de rang mediu pot face față marilor puteri, având mijloacele necesare pentru a impune decizii atât pe cale militară, cât și prin drept internațional.
