Maria Zaharova: „Integrarea Moldovei în România ar conduce la dispariția ei”
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat, miercuri, într-un briefing, că unirea Republicii Moldova cu România ar duce la dispariția acesteia. Zaharova a subliniat că există motive să creadă că „poporul moldovean va face o alegere clară și suverană” în cazul în care unirea va fi pusă în practică.
Referitor la Găgăuzia și regiunea Transnistria, Zaharova a afirmat că aceste teritorii ale Republicii Moldova, care au tradițional o orientare spre Moscova, nu doresc unirea cu România și au „alte priorități de politică externă”, văzând în Rusia un protector. „Dacă Moldova va fi inclusă în componența României, ea va înceta să existe. Despre ce Moldovă veți mai putea vorbi în cazul includerii ei în componența României? Acest cuvânt va fi eliminat din documente, cărți și manuale”, a declarat aceasta.
Discuțiile despre o potențială reunificare a Republicii Moldova cu România s-au intensificat de la începutul anului, în contextul în care președinta Maia Sandu a declarat că ar susține un referendum pe această temă. Mai mulți oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele Parlamentului, Igor Grosu, premierul Alexandru Munteanu și ministrul Culturii, Cristian Jardan, și-au exprimat susținerea pentru unirea celor două state.
Chișinăul subliniază că obiectivul principal rămâne aderarea la Uniunea Europeană, această direcție fiind susținută de majoritatea cetățenilor. Totuși, în ultima lună, oficiali au indicat că unirea ar putea fi analizată ca o alternativă pentru accesul în UE, în cazul stagnării procesului de aderare. Președinta Maia Sandu și ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu, au catalogat potențiala unire drept „planul B”.
În prezent, ideea unirii nu beneficiază de sprijin majoritar în Republica Moldova, însă sondajele sugerează o creștere a numărului de susținători. Un sondaj iData din luna mai a arătat că 41% dintre cetățenii Republicii Moldova susțin unirea cu România. În România, nivelul de sprijin este considerabil mai mare, atingând circa 72% dintre cetățenii români.
