Limitele adaosului comercial la alimentele esențiale se extind până la finalul anului
Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a fost prelungită până la finalul anului 2026. Camera Deputaților a adoptat miercuri proiectul de lege, cu 292 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” și o abținere. Măsura vizează 17 categorii de produse alimentare considerate de bază și urma să expire la finalul lunii iunie.
Potrivit expunerii de motive care însoțește proiectul de act normativ, autoritățile susțin că măsura este necesară pentru menținerea echilibrului pe piața agroalimentară și pentru protejarea consumatorilor în contextul inflației ridicate. „Beneficiile estimate prin intrarea în vigoare și aplicarea măsurilor cuprinse în prezentul proiect de act normativ au în vedere reducerea sau eliminarea consecințelor negative probabile și posibile generate de actuala situație, precum menținerea unui echilibru al pieței produselor agricole din România și a viabilității fermelor cu activitate în sectoarele vegetal și zootehnic, dar și a procesatorilor români”, se arată în document.
Autoritățile invocă și combaterea practicilor comerciale neloiale și reducerea efectelor scăderii puterii de cumpărare. „Proiectul de act normativ creează cadrul juridic necesar aplicării măsurilor care au în vedere reducerea sau eliminarea consecințelor generate de actuala situație asupra populației și sectoarelor de producție, procesare, distribuție, comercializare produse agricole și alimentare, precum: scăderea puterii de cumpărare a populației pentru produsele alimentare de bază, distorsionarea pieței produselor agroalimentare și existența unor practici comerciale neloiale, cu impact asupra populației, menținerea vulnerabilității și expunerii consumatorilor față de evoluțiile nefavorabile ale piețelor agricole”, se mai arată în expunerea de motive.
Ce produse rămân cu adaos comercial plafonat
Măsura se aplică pentru 17 categorii de produse alimentare de bază:
- pâine albă simplă (300–500 g);
- lapte de consum 1 litru (1,5% grăsime, fără UHT);
- brânză telemea de vacă vrac;
- iaurt simplu de vacă (3,5% grăsime, maximum 200 g);
- smântână;
- făină albă de grâu „000”;
- mălai;
- ouă de găină calibrul M;
- carne proaspătă de pui;
- carne proaspătă de porc;
- ulei de floarea-soarelui;
- cartofi proaspeți albi;
- legume proaspete vrac;
- fructe proaspete vrac;
- zahăr alb tos;
- unt;
- magiun.
Plafonarea adaosului comercial a fost introdusă inițial în 2023, în contextul creșterii accelerate a inflației și al scumpirii alimentelor. Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a susținut că măsura trebuie menținută atât timp cât inflația continuă să afecteze bugetele familiilor. „Am cerut prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la sfârșitul anului. UDMR a susținut constant în ultimii ani că, atât timp cât inflația ridicată continuă să pună presiune asupra bugetelor familiilor, plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază trebuie menținută”, a transmis ministrul interimar al Agriculturii.
Critici din partea comercianților și producătorilor
Reprezentanții comercianților și fermierilor au criticat însă în repetate rânduri prelungirea plafonării, susținând că măsura produce distorsiuni în piață și pune presiune pe producători. Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, a declarat că plafonarea a dus la scumpirea altor produse care nu sunt incluse în listă. „Consecința cea mai mare pe care am văzut-o a fost efectul de waterbed, când au crescut prețurile la niște produse care nu erau supuse plafonării. Și aici mă refer la detergenți, la cosmetice, la produse de uz casnic, toate sunt mai scumpe decât ar trebui ca să compenseze cumva zona asta de plafonare”, a spus acesta.
Ionuț Lupu, reprezentant al unei asociații de fermieri, a avertizat că presiunea generată de plafonare se transmite pe întreg lanțul economic și ajunge în final asupra fermierilor. „Fermierul este cel mai dezavantajat în această filieră și este cel care va încasa șocul acestei reglementări”, a declarat acesta. El a afirmat că unii producători ajung să vândă laptele sub costul de producție. „Laptele este luat la prețuri derizorii de 0,8 lei și chiar sub 0,8 lei pe litru, în condițiile în care costul de producere a unui litru de lapte depășește 2,3-2,4 lei pe litru. Este o catastrofă pentru industria laptelui din România”, a mai spus acesta.
