Legătura surprinzătoare dintre seniorii de peste 80 de ani și o memorie remarcabilă
Odată ce oamenii ajung la 80 de ani, o urmă de uitare nu este neobișnuită. Totuși, un mic grup de octogenari par să sfideze trecerea timpului, obținând performanțe la testele de memorie la fel de bune ca persoanele cu 30 de ani mai tinere decât ei. Un studiu a examinat sute dintre acești „super-vârstnici” pentru a determina ce au în comun.
Rezultatele studiului, publicat în revista Alzheimer’s & Dementia, nu se aliniază perfect cu sfaturile de sănătate publică. Unii dintre acești seniori făceau mișcare cu sârguință, mâncau sănătos și dormeau bine. Însă, alții fumau, consumau alcool, evitau exercițiile fizice și aveau vieți dificile și stresante. Aproape toți aveau o caracteristică comună: relații puternice. Aceștia și-au evaluat constant prieteniile și conexiunile sociale mai pozitiv decât colegii lor.
Studiul a urmărit 290 de bătrâni, cu vârsta de 80 de ani sau peste, care au obținut rezultate excelente la un test simplu de memorie. Participanții au ascultat o listă de 15 cuvinte de zi cu zi, iar după o întârziere de 30 de minute, li s-a cerut să își amintească cât mai multe cuvinte posibil. Majoritatea persoanelor de 80 de ani reușesc să-și amintească aproximativ cinci cuvinte. „Super-vârstnicii” își amintesc nouă sau mai multe, un scor tipic pentru o persoană de 50 sau 60 de ani.
Cercetătorii au identificat trăsături comune în rândul „super-vârstnicilor”. Unii dintre ei păreau să urmeze toate recomandările pentru o viață sănătoasă, în timp ce alții nu mâncau bine, se bucurau de țigări și alcool, evitau efortul fizic, se confruntau cu situații stresante de viață și nu reușeau să doarmă suficient. Cu toate acestea, toți au avut performanțe la fel de bune.
Singurul aspect comun al stilului de viață a fost sociabilitatea. Acest grup a avut scoruri mari la măsurătorile psihologice ale extroversiunii – tendința de a fi sociabil, asertiv și extrovertit. Studiul a analizat, de asemenea, structura a 77 de creiere donate de persoane din grupul super-vârstnicilor. S-a constatat că acestea aveau un număr neobișnuit de mare de neuroni Von Economo, celule cerebrale specializate legate de interacțiunea socială.
Creierul acestor seniori a rezistat uzurii obișnuite a îmbătrânirii. Majoritatea adulților în vârstă au prezentat o subțiere corticală, însă la super-vârstnici, subțierea a fost mult mai puțin pronunțată. Într-o regiune a creierului legată de comportamentul social, grosimea corticală nu doar s-a păstrat, ci a fost mai mare decât cea observată în mod obișnuit la adulții cu zeci de ani mai tineri.
Unii super-vârstnici au prezentat puține semne ale acumulării de proteine toxice în creier asociate cu Alzheimer. Alții aveau astfel de proteine, dar nu prezentau semne de pierdere a memoriei, sugerând două posibile forme de protecție: rezistența la leziunile cerebrale și rezistența la efectele leziunilor atunci când acestea apar.
Deși acest tip de studiu observațional nu poate dovedi că sociabilitatea duce la o sănătate mai bună a creierului, legăturile observate sunt interesante. Constatările sugerează că o memorie excepțională la bătrânețe nu este doar posibilă, ci este legată și de un profil neurobiologic distinct, deschizând calea către noi intervenții care vizează păstrarea sănătății creierului în ultimele decenii de viață.
Aceste descoperiri nu sugerează că sfaturile obișnuite despre sănătate ar trebui abandonate. Există dovezi copleșitoare că dieta, exercițiile fizice, somnul și activitatea intelectuală contribuie la sănătatea creierului.
