Kaja Kallas, lidera diplomației europene
Uniunea Europeană trebuie să exploreze toate „căile posibile” pentru a utiliza cât mai bine activele ruseşti îngheţate în Europa, în scopul întăririi susţinerii sale pentru Ucraina, a declarat Kaja Kallas, şefa diplomaţiei europene. Aceasta a subliniat importanța de a minimiza riscurile potenţiale în cadrul unei reuniuni informale a miniştrilor de externe din UE, desfăşurată la Copenhaga.
Activele de stat ruse în străinătate au fost îngheţate după invadarea Ucrainei în februarie 2022. Aproximativ 210 miliarde de euro din aceste active se află în Belgia, stat membru al UE. Într-o primă fază, cei 27 de membri ai Uniunii Europene au decis să folosească dobânzile generate de aceste active, care se ridică la mai multe miliarde de euro pe an, pentru a finanţa efortul de război în Ucraina.
În urma unor discuţii îndelungate, liderii G7 au ajuns, în octombrie 2024, la un acord pentru utilizarea dobânzilor generate de aceste active în vederea garantării unui credit de 45 de miliarde de euro pentru Ucraina, în cadrul UE. Cu toate acestea, mai multe ţări din UE consideră că este necesar să se meargă mai departe, iar unii sunt favorabili utilizării capitalului, nu doar a dobânzilor.
Alte state, precum Franţa, Germania şi Olanda, se arată mai prudente, evidenţiind obstacolele juridice în calea confiscării acestor active, precum şi riscurile de destabilizare a euro ce ar putea deturna viitorii investitori străini. În context, sunt în discuţii soluţii de compromis, inclusiv propunerea Lituaniei de a considera confiscarea drept un împrumut acordat Ucrainei pentru a acoperi pagubele de război pe care Rusia va trebui să le plătească la finalul conflictului.
Kaja Kallas a subliniat că, având în vedere distrugerile cauzate de Rusia în Ucraina, este de neconceput ca aceasta să recupereze vreodată banii, cel puţin fără a despăgubi complet Ucraina. O altă propunere este redirecţionarea activelor către investiţii mai riscante, pentru a genera profituri mai mari. Totuşi, Belgia, îngrijorată de riscurile financiare, a exprimat opoziţie faţă de orice schimbare a strategiei de investiţii, avertizând că acest lucru ar putea creşte nivelul de risc, atât financiar, cât şi judiciar.
Kaja Kallas a pledat pentru eforturi în vederea atenuării acestor riscuri, subliniind nevoia de a găsi soluţii viabile în cadrul discuţiilor dintre statele membre UE.
