Înregistrări inedite cu Arthur Miller despre viața cu Marilyn Monroe
Actriţa americană Marilyn Monroe îşi dorea un soţ care să fie „tată, iubit, prieten şi agent”, conform unor înregistrări recente făcute publice de dramaturgul Arthur Miller, unul dintre partenerii săi de viaţă. Miller a declarat că, deşi actriţa îşi dorea foarte mult un copil, acesta n-ar fi fost decât „o problemă în plus” din cauza personalităţii ei complicate.
Dialogul a fost înregistrat de Christopher Bigsby, prieten şi biograf al dramaturgului, care a realizat înregistrările pe parcursul a aproape trei decenii. Acestea abordează nu doar relaţia conjugală, ci şi incertitudinile lui Miller cu privire la cariera sa şi la persecuţia anticomunistă din anii ’50, cunoscută sub numele de „macartism”.
Miller a recunoscut că a simţit că „moartea o pândea mereu” pe Monroe. Actriţa era convinsă că, dacă nu „avea grijă de viaţa ei”, urma să aibă un „sfârşit catastrofal”. Într-o ocazie, ea a fost nevoită să apeleze la medici pentru că „ingerase îndeajuns de multe medicamente încât să se sinucidă”. Miller a afirmat: „Am simţit că avea o stare psihologică foarte delicată.”
El a descris moartea lui Marilyn Monroe, survenită în 1962 din cauza unei supradoze de barbiturice, ca fiind inevitabilă: „Îi era imposibil să trăiască, cu atât mai puţin alături de cineva. N-ai fi putut duce o viaţă atât de intensă, cu toate acele medicamente, şi să reuşeşti să supravieţuieşti.” Căsnicia dintre Miller şi Monroe a durat cinci ani, începând în 1956.
Miller a realizat că a fost o greşeală să se căsătorească cu Monroe după câteva luni, spunând că ea „îşi dorea un tată, un iubit, un prieten, un agent” și că nu ştie dacă există un astfel de om. Referitor la avortul spontan și sarcina extrauterină pe care le-a suferit actriţa, el a spus că simţea că aceasta dorea să fie mamă „la modul ideal”, dar lucra sub o „presiune enormă”.
Deşi a descris-o pe Monroe drept o persoană „încântătoare” şi „foarte inteligentă”, a menţionat că „paranoia” a pus stăpânire pe ea, suspectând că toată lumea o exploata sau îi făcea rău. Cei doi s-au înstrăinat în timp ce Monroe juca în „The Misfits”, filmul pe care Miller l-a scris pentru ea în 1960.
Miller a discutat, de asemenea, despre faima ca formă de putere sexuală şi despre nesiguranţa sa constantă în carieră. A vorbit despre cenzura din Hollywood după ce a refuzat să numească scriitori comunişti în faţa Comitetului pentru Activităţi Antiamericane în 1956, menţionând că macartismul a creat o „senzaţie iraţională de teamă constantă” în societate.
Înregistrările au fost transcrise de Bigsby pentru cartea „The Arthur Miller Tapes: A Life in His Own Words”, publicată de Cambridge University Press.
