Opoziția din Norvegia susține integrarea în UE
Norvegia ar trebui să depună din nou cererea de a deveni membră a Uniunii Europene, având în vedere provocările comune în materie de securitate, în principal din partea Rusiei, a declarat liderul partidului de opoziție conservator din țară. Națiunea nordică, bogată în petrol, a depus cererea de aderare la UE în 1992, dar a fost respinsă printr-un referendum doi ani mai târziu. De atunci, Norvegia este membră a Spațiului Economic European, ceea ce înseamnă că adoptă multe dintre regulile și reglementările UE. Totodată, țara este membră a NATO.
Ine Eriksen Søreide, liderul partidului conservator, afirmă că relația independentă dintre Bruxelles și Oslo nu mai este potrivită scopului său, având în vedere războaiele și amenințările tot mai mari din întreaga lume. „În opinia mea și a partidului meu, am avea mai mult de câștigat să fim membri cu drepturi depline ai UE”, a declarat ea într-un interviu recent, în contextul în care liderii UE se reuneau pentru un summit la Bruxelles.
Søreide a subliniat că a existat o dispută recentă între Oslo și Bruxelles pe tema feroaliajelor, care a evidențiat dezavantajele lipsei de apartenență la UE. „Disputa a ilustrat foarte clar că facem parte din piața internă a UE, dar asta nu ajută dacă ceva vine din exterior, cum ar fi aceste măsuri de protecție”, a adăugat ea.
Potențiala candidatură a Islandei la UE este un alt motiv pentru care Oslo ar trebui să încerce să adere la blocul comunitar. Søreide a afirmat că, dacă Islanda decide să redeschidă negocierile, va fi o situație cu totul diferită, ceea ce ar putea influența și poziția Norvegiei.
Pe lângă beneficiile comerciale, Søreide a enumerat domenii precum apărarea, spațiul, sănătatea și securitatea arctică, unde Oslo ar beneficia de pe urma aderării depline la UE. Deși Norvegia a transpus aproximativ 14.000 de acte legislative din UE în legislația națională, țara nu are niciun cuvânt de spus în stabilirea agendei blocului comunitar.
Sprijinul pentru aderarea Norvegiei la UE
Chestiunea aderării Norvegiei la UE a fost dezbătută constant în ultimii 30 de ani, cu alegătorii decidând, de obicei, să nu adere la blocul comunitar. În 1994, Norvegia a votat împotriva aderării cu 52,2% împotrivă și 47,8% în favoare, în timp ce Finlanda, Suedia și Austria au optat pentru aderare. Recent, sondajele au arătat că majoritatea norvegienilor rămân împotriva aderării, îngrijorările legate de protejarea bogăției energetice a țării depășind beneficiile aderării.
Cu toate acestea, sprijinul pentru aderarea la UE a crescut în ultimele 18 luni, pe fondul tensiunilor din relația transatlantică și al amenințărilor fostului președinte american Donald Trump. Un schimb tensionat de mesaje între Trump și prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre a stârnit îngrijorări cu privire la relația transatlantică pentru mulți norvegieni.
În ceea ce privește perspectiva aderării la UE, Søreide a menționat că este puțin probabil ca aceasta să se materializeze „imediat”, având în vedere că actualul guvern al Norvegiei nu a manifestat interes pentru lansarea unei dezbateri naționale despre aderare, iar următoarele alegeri parlamentare nu vor avea loc până în 2029. Totuși, ea a subliniat că atitudinile față de statutul de membru se schimbă, simțind o abordare mai deschisă a problemei în Norvegia.
Søreide a criticat guvernul minoritar al Partidului Laburist din Norvegia pentru că a transformat subiectul aderării la UE într-un tabu. Partidul Høyre, al lui Søreide, este în prezent al treilea cel mai popular partid din Norvegia, cu aproximativ 18% din voturi, iar această pondere a crescut treptat în ultimele luni. Søreide își propune să crească popularitatea partidului înaintea alegerilor din 2029.
