Împrumuturile României devin din ce în ce mai scumpe, atingând noi culmi după majorarea impozitelor
Randamentele la împrumuturile pe termen lung în România au crescut recent, depășind nivelurile înregistrate imediat după adoptarea creșterilor de taxe și impozite. Analiza arată că aceste creșteri sunt mai mari comparativ cu cele din țările din regiune. Astfel, randamentele la titlurile de stat pe 5 și 10 ani au crescut cu aproximativ 15 puncte de bază în ultimele zece zile, ajungând la 7,45%, respectiv 7,3% pe an.
În săptămâna trecută, Ministerul Finanțelor a împrumutat 1 miliard de lei de pe piață, prin vânzarea a două tipuri de titluri: 500 de milioane de lei cu scadența în aprilie 2028, la un randament de 7,39% pe an, și 500 de milioane de lei cu scadența în iulie 2023, la un randament de 7,45% pe an, acesta fiind cel mai ridicat randament înregistrat la o licitație din ultimele două luni.
În regiunea Europei Centrale și de Est, randamentele au crescut în Ungaria și Slovacia, în timp ce în Cehia și Polonia au scăzut. Deși leul a câștigat aproximativ un ban față de începutul săptămânii trecute, în ceea ce privește dobânzile la obligațiuni, România a înregistrat cea mai mare creștere din regiune.
Randamentele actuale pentru împrumuturile pe termen lung sunt acum peste nivelurile de după majorarea TVA-ului, a accizelor și a altor impozite, decise de Parlament în 7 iulie. Atunci, randamentele pentru titlurile pe 5 ani au scăzut de la 7,3-7,4% la 7,2%, iar pentru cele pe 10 ani de la 7,4% la sub 7,1% (chiar 7,06% pe an).
Ministerul Finanțelor din Polonia a respins necesitatea corectării deficitului bugetar pentru 2025, în timp ce România continuă procesul de consolidare fiscală. Se estimează că deficitul bugetar ar trebui să scadă la 6,4% din PIB în anul următor, comparativ cu 9,3% la finele lui 2024, conform calendarului asumat față de Comisia Europeană.
La ultimele licitații, Ministerul Finanțelor a redus volumele împrumutate, atrăgând sume conforme cu cele din prospect. Estimările indică faptul că datoria publică va ajunge la 60% din PIB anul viitor, față de 55% la finele lui 2024, 49% în 2023 și 35% în 2019.
