Importanța Studiului Istoriei în Bacalaureat: O Răspuns la Provocările Extremismului din România
Propunerea de a elimina materia istorie din bacalaureat pentru profilurile filologie și vocațional a stârnit reacții negative în mediul academic. Facultatea de Istorie a Universității din București a transmis un memoriu oficial către Ministerul Educației și Parlamentul României, exprimându-și dezacordul față de noua structură a examenului de Bacalaureat, care va fi implementată în sesiunea din 2030 pentru elevii care intră în clasa a opta în toamna lui 2026.
Reprezentanții facultății consideră inacceptabil ca absolvenții de Filologie să finalizeze liceul fără o probă scrisă la Istorie, având în vedere că această disciplină constituie nucleul educației umaniste europene. Aceștia avertizează că eliminarea probei va conduce la devalorizarea profilului și va priva elevii de contextul critic necesar pentru înțelegerea evoluției societății.
Memoriul subliniază că Istoria nu reprezintă doar memorarea de date, ci este un instrument vital pentru dezvoltarea discernământului și a spiritului civic. Într-o lume globalizată, marcată de „fake news” și extremism, lipsa unei evaluări serioase la nivel național a cunoștințelor istorice îi face pe tineri vulnerabili la manipulare socială.
Contradicții legislative și practici europene
Comunitatea academică a semnalat o contradicție în politicile educaționale actuale. Deși au fost introduse în curriculum discipline precum „Istoria evreilor. Holocaustul” și „Istoria comunismului din România”, noua structură a Bacalaureatului pare să ignore relevanța istoriei. Decizia plasează România în opoziție cu majoritatea statelor Uniunii Europene, unde istoria beneficiază de minimum două ore pe săptămână în curriculum.
„O «Românie Educată» nu poate fi construită prin restrângerea cunoașterii propriului trecut și prin eliminarea spiritului critic din cadrul examenelor naționale fundamentale,” se afirmă în documentul comunității academice a Facultății de Istorie.
Antecedentele deciziilor educaționale
Problema restructurării Bacalaureatului a fost ridicată oficial odată cu pachetul de legi „România Educată”. În variantele inițiale, s-a propus o probă unică din „științe” pentru profilul uman și una de „umanioare” sub formă de grilă pentru profilul real. Societatea civilă și profesorii au criticat dur ideea ca Istoria să fie „diluată” într-un test general.
Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023 a stabilit că prima generație care va susține un Bacalaureat complet modificat va fi cea din 2030. Această lege lasă detalierea disciplinelor exacte la discreția ordinelor de ministru, deschizând calea pentru modificări neprevăzute. Decanul Facultății de Istorie, Matei Gheboianu, a subliniat că schimbările vor afecta în mod semnificativ percepția tinerilor asupra democrației și a trecutului recent.
Eliminarea istoriei din trunchiul comun
În februarie 2025, s-a propus eliminarea disciplinelor „Istorie” și „Geografie” din trunchiul comun pentru clasele a XI-a și a XII-a. Argumentul a fost flexibilizarea orarului, dar profesorii au avertizat că aceasta ar limita posibilitatea ca Istoria să fie o probă de Bacalaureat viabilă. În urma presiunilor publice, ministerul a revizuit planul, păstrând disciplinele în trunchiul comun.
În mai 2026, Ministerul Educației a reluat discuțiile, propunând ca Istoria să nu mai fie o probă obligatorie pentru profilul Uman, specializarea Filologie, devenind o materie opțională dintr-o listă mai lungă.
Impactul asupra tinerilor și educației civice
Daniela Popescu, lector la Facultatea de Istorie, a observat o tendință îngrijorătoare printre tineri de a deveni nostalgici după regimuri totalitare, influențați de mediul online. Aceasta subliniază că istoria nu este destinată doar viitorilor specialiști, ci tuturor tinerilor pentru a naviga prezentul.
Criticând viziunea „contabilă” a Ministerului Educației, Popescu avertizează că eliminarea istoriei din materiile obligatorii ar duce la o limitare a accesului tinerilor la valori fundamentale precum independența și democrația. Ea consideră că o societate cu o cultură istorică precară riscă să devină vulnerabilă în fața manipulării.
Concluzie
Deciziile recente privind structura Bacalaureatului și eliminarea istoriei din materiile obligatorii ridică întrebări serioase despre formarea civică a tinerilor și despre modul în care aceștia își vor înțelege trecutul și prezentul. Într-un context global marcat de extremism și manipulare, educația istorică devine un pilon esențial pentru dezvoltarea unei societăți critice și informate.
