Implicarea României în Proiectele NATO
Delegaţia României a participat, marţi, la Forumul Industriei de Apărare din cadrul Summitului NATO, unde au fost semnate mai multe documente ce vizează proiecte şi programe de cooperare multinaţională. România se va implica în mai multe dintre aceste iniţiative. Ministrul apărării naţionale, Radu Miruţă, a condus delegaţia MApN la acest eveniment, desfăşurat pe 7 iulie, în marja Summitului NATO de la Ankara.
În deschiderea lucrărilor, a fost anunţat programul iAFSC – Alliance Future Surveillance and Control (GlobalEye), la care România a aderat. Programul vizează dezvoltarea unei platforme de avertizare timpurie pentru NATO, înlocuind flota actuală de avioane AWACS Boeing E-3A cu o arhitectură modernă de supraveghere.
În cadrul forumului, au fost semnate memorandumuri de înţelegere pentru două proiecte importante în domeniul apărării aeriene şi antirachetă (IAMD) – Air Defence Capabilities Against Lower Level Air Threats şi Passive Air Surveillance Capabilities. Scopul acestor proiecte este de a facilita cooperarea între Aliaţi pentru achiziţia comună de capabilităţi IAMD.
Radu Miruţă a semnat şi memorandumul actualizat pentru NATO Flight Training Europe / NFTE, care prevede antrenarea piloţilor pentru avioane de vânătoare, elicoptere şi drone, în contextul iniţiativei NATO Drone Edge.
Pe timpul NSDIF, au fost anunţate Coaliţiile de achiziţii, iar şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, a semnat Declaraţia cadru de aderare, facilitând astfel achiziţiile în comun. România s-a alăturat Coaliţiei pentru Naval Strike Missile şi Joint Strike Missile alături de SUA, Marea Britanie şi Norvegia.
NSDIF este un eveniment major dedicat producţiei, investiţiilor şi inovării în domeniul apărării, reunit oficiali NATO, lideri ai industriei de apărare şi reprezentanţi ai comunităţilor de inovare pentru a găsi soluţii la provocările de securitate actuale.
Programul iAFSC include achiziţionarea comună a până la 10 aeronave Saab GlobalEye, care vor îmbunătăţi capabilităţile de supraveghere şi control ale NATO. Acest sistem a demonstrat deja capacitatea de a detecta ameninţări complexe, inclusiv roiuri de drone, rachete balistice şi rachete de croazieră.
În plus, NATO Drone Edge va aloca fonduri de peste 40 miliarde de dolari pentru achiziţia de sisteme contra-drone în următorii 5 ani, cu scopul de a creşte de 5 ori numărul de piloţi de drone până în 2027.
Programul Air Defence Capabilities Against Lower Level Air Threats se concentrează pe dezvoltarea capabilităţilor de apărare împotriva ameninţărilor aeriene de la altitudini joase, inclusiv drone şi muniţii de tip loitering. Iniţiativa îşi propune să consolideze apărarea aeriană integrată a Alianţei, în timp ce programul Passive Air Surveillance Capabilities vizează modernizarea supravegherii aeriene pasive pentru a îmbunătăţi detectarea ameninţărilor cu semnătură radar redusă.
