Impactul războiului din Iran asupra economiei europene
Impactul economic al războiului din Iran se resimte puternic în Europa, cu inflația în creștere rapidă și o expansiune economică redusă care amenință să adâncească presiunile industriale, fiscale și politice în regiune. Campania militară a președintelui american Donald Trump, deși a început acum o lună, rămâne fără un final clar și determină țările europene să-și revizuiască previziunile economice, luând măsuri pentru a controla creșterea prețurilor generate de majorarea cotațiilor la gaze și petrol.
Consecințele sunt semnificative pentru un continent care abia a reușit să depășească efectele conflictului din Ucraina, izbucnit în 2022, iar se conturează o revenire la politicile anterioare, cu sprijin pentru gospodării și majorarea dobânzilor de către băncile centrale. Christian Keller, analist la Barclays, subliniază că sectoarele mari consumatoare de energie sunt cele mai afectate, dar efectele negative se vor extinde în toate sectoarele pe măsură ce conflictul se prelungește.
Reducerea activității industriale
În contextul scăderii încrederii consumatorilor și majorării costurilor energiei, Germania și Italia iau în calcul reducerea previziunilor economice, după ce Banca Centrală Europeană a anunțat perspective mai sumbre. Christine Lagarde, președintele BCE, a afirmat că actualul șoc ar putea depăși estimările inițiale, conducând la o evaluare întârziată a gravității crizei.
Industria chimică din Germania, deja afectată de creșterea costurilor energetice din 2022, avertizează asupra posibilelor reduceri de producție ca urmare a închiderii Strâmtorii Ormuz. SKW Piesteritz GmbH, cel mai mare producător german de amoniac, a redus activitatea la 85%, iar Evonik Industries analizează dificultățile actuale.
Costuri mai mari de transport
Grupul german de transport maritim Hapag-Lloyd AG se confruntă cu costuri suplimentare săptămânale de 40-50 milioane de dolari pentru combustibili, asigurări și depozitare. Compania încearcă să recupereze aceste costuri prin „taxe de urgență”, ceea ce amenință lanțurile de aprovizionare și va face viața mai scumpă pentru consumatori. Datele Institutului Național de Statistică (Insee) din Franța arată o creștere semnificativă a gospodăriilor care se așteaptă la o accelerare a prețurilor în anul următor.
Compania britanică de modă Next Plc a avertizat că ar putea majora prețurile cu 1,5% până la 2% dacă războiul durează mai mult de trei luni, în timp ce Hennes & Mauritz AB (H&M) a semnalat efecte negative ce vor reduce consumul. În Spania, inflația raportată pentru martie a fost superioară estimărilor, deși nu depășește ținta BCE de 2%.
Risc de stagflație
Schimbările recente amenință redresarea economică a regiunii, după turbulențele comerciale de anul trecut. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că economia UE se confruntă cu riscul stagflației, o situație în care creșterea economică redusă coincide cu o inflație în creștere.
Dombrovskis a avertizat că, chiar și în cazul în care perturbările în aprovizionarea cu energie sunt de scurtă durată, creșterea PIB-ului UE în 2026 ar putea fi cu 0,4 puncte procentuale mai scăzută, iar inflația ar putea fi cu până la un punct procentual mai ridicată. Comisia Europeană previzionase, în noiembrie, o creștere de 1,4% a PIB-ului UE în 2026 și de 1,5% în 2027.
Majoritatea statelor membre UE au un spațiu fiscal limitat după șocurile anterioare și necesitatea majorării cheltuielilor în domeniul apărării. O creștere semnificativă a inflației ar putea determina Banca Centrală Europeană (BCE) să majoreze dobânzile, iar traderii își intensifică pariurile pe o astfel de mișcare în acest an.
