Impactul instantaneu al acordului SUA-Iran: prețurile petrolului scad, iar piețele asiatice înfloresc
Cotaţia barilului de petrol a scăzut joi cu peste 3%, după semnarea unui memorandum de înţelegere între Statele Unite şi Iran pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Această decizie a stimulat pieţele bursiere asiatice. La ora 06:25 GMT, preţul barilului de ţiţei WTI nord-american a scăzut cu 3,40%, ajungând la 74,18 dolari, iar cel al ţiţeiului Brent din Marea Nordului, referinţa globală, a scăzut cu 3,02%, până la 77,15 dolari.
Preşedinţii american şi iranian au semnat fiecare miercuri seară, de la distanţă, un memorandum de înţelegere care prevede încetarea ostilităţilor, ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene şi redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Blocarea acestei căi navigabile strategice, care de obicei gestionează o cincime din petrolul mondial, a dus la o creştere vertiginoasă a preţurilor ţiţeiului. Anunţul acordului a provocat o scădere drastică a preţurilor începând de luni.
Investitorii au salutat confirmarea semnării memorandumului. Rajeev De Mello, manager la Gama Asset Management, a remarcat că, deşi pieţele anticipau deja o normalizare treptată a traficului maritim în Strâmtoarea Ormuz, exista un risc semnificativ ca negocierile să eşueze. Acordul reduce considerabil acest risc. Stephen Innes de la SPI Asset Management a confirmat că semnarea memorandumului ar trebui să ajute la eliminarea unei părţi din prima de risc pe piaţa ţiţeiului.
Bursele asiatice în creștere
În paralel cu ieftinirea petrolului, indicele Nikkei al bursei de la Tokyo a închis şedinţa de joi în creştere cu 1,64%, ajungând la 71.053,49 puncte, după ce a atins un nou record de aproape 71.400 de puncte în timpul şedinţei. La Seul, indicele bursier Kospi a urcat cu 2,25%, depăşind pentru prima dată în istoria sa pragul simbolic de 9.000 de puncte, susţinut de giganţii cipurilor de memorie Samsung şi SK Hynix. Comparativ, la începutul lunii ianuarie, indicele bursei de la Seul se situa la 4.300 de puncte.
Kim Dae-jong de la Universitatea Sejong a explicat că Coreea de Sud furnizează aproximativ 80% din cipurile de memorie din lume, iar semiconductorii reprezintă jumătate din producţia industrială a ţării, ceea ce explică creşterea KOSPI la 9.000 de puncte. Bursa de Valori din Taipei a crescut cu 1,28%, în timp ce bursa de la Sydney a scăzut cu 0,62%, iar indicele Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu 2,09% în jurul orei 6:30 GMT.
Scăderea preţurilor la energie a compensat semnalele transmise cu o zi înainte de Rezerva Federală a SUA (Fed), care a menţinut status quo-ul aşteptat privind dobânzile, dar a semnalat că ar putea înăspri politica monetară ca răspuns la inflaţie.
