Impactul creșterii vânzărilor pe platformele externe asupra economiei României
Expansiunea accelerată a platformelor internaționale de comerț electronic din afara Uniunii Europene ar putea avea efecte negative semnificative asupra economiei românești, în lipsa unor măsuri care să asigure condiții concurențiale echitabile. Potrivit unui studiu realizat de Academia de Studii Economice din București (ASE), România ar putea pierde aproximativ 1,78 miliarde de lei din contribuția sectorului la PIB și peste 4.600 de locuri de muncă, dacă tendințele actuale se mențin.
Studiul analizează impactul socio-economic al platformelor internaționale de comerț electronic asupra României și evidențiază diferențe importante între efectele economice generate de comercianții locali și europeni și cele produse de platformele din afara Uniunii Europene. În cazul platformelor non-UE, valoarea tranzacțiilor realizate de consumatorii români nu se transformă în aceeași măsură în valoare adăugată locală, locuri de muncă, taxe plătite în România sau investiții în ecosistemul economic național.
Produsele comercializate prin aceste platforme sunt, de regulă, fabricate în afara Uniunii Europene și livrate direct către consumatorii români, fără a genera efecte economice comparabile cu cele produse de comercianții români și europeni.
Vânzările către România
Conform studiului, pe baza încasărilor de TVA raportate prin sistemul Import One Stop Shop (IOSS), vânzările companiilor din afara Uniunii Europene către consumatorii români au ajuns în 2025 la cel puțin 4,4 miliarde de lei. Această sumă reprezintă un prag minim, întrucât nu include toate formele de vânzare și import utilizate de platformele extracomunitare. De asemenea, datele colectate de Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) indică o creștere de 20% a valorii comenzilor plasate de români către comercianți din afara UE în 2026.
Studiul ASE subliniază că nu orice creștere a comerțului online înseamnă automat dezvoltare economică pentru România. Când valoarea tranzacțiilor pleacă în afara Uniunii Europene, România rămâne cu presiunea asupra infrastructurii și concurența dezechilibrată, ceea ce afectează economia locală. ARMO solicită reguli egale pentru toți cei care vând către consumatorii români, fără a cere privilegii pentru companiile românești.
Impactul asupra locurilor de muncă
Analiza arată că modelul de comerț electronic bazat pe comercianți români are un impact mai mare asupra economiei locale. În 2024, comerțul electronic realizat de retailerii români a susținut aproximativ 15.918 locuri de muncă directe, care au generat taxe și contribuții la bugetul de stat. Studiul estimează că, în scenariul în care platformele non-UE continuă să se extindă fără măsuri de corecție, economia românească ar putea pierde aproximativ 1,78 miliarde de lei din impactul total al sectorului asupra PIB, iar circa 4.630 de locuri de muncă ar putea dispărea.
Comercianții români plătesc taxe, angajează oameni, investesc local și respectă reguli stricte privind siguranța produselor, protecția consumatorilor și responsabilitatea de mediu. Concurența este sănătoasă doar atunci când toți actorii joacă după aceleași reguli, în caz contrar, se creează distorsiuni care afectează firmele locale, bugetul public și capacitatea României de a dezvolta o economie digitală competitivă.
Legislația în contextul comercializării externe
În contextul dezbaterilor legislative, ARMO atrage atenția asupra proiectului de lege L361/2026, care prevede eliminarea taxei logistice de 25 de lei aplicate coletelor provenite din afara Uniunii Europene cu valoare declarată sub 150 de euro. Această taxă a adus la buget aproximativ 32 de milioane de euro doar în primele trei luni ale anului 2026, fiind achitată de companiile din afara UE. Eliminarea acestei taxe ar reduce capacitatea statului de a limita dezechilibrele generate de importurile directe realizate prin platformele extracomunitare.
ARMO subliniază necesitatea ca autoritățile să identifice soluții prin care legislația privind protecția consumatorilor, precum și standardele europene de siguranță a produselor, să fie aplicate în mod egal tuturor operatorilor care vând către consumatorii din România.
