Impactul conflictelor din Orientul Mijlociu asupra prețului petrolului
Depășirea pragului de 9-10 lei/litru la carburanți devine o realitate posibilă în România, în contextul în care prețul țițeiului se stabilizează între 90 și 100 de dolari/baril, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Aceasta ar conduce la costuri mai mari pentru transport, presiune pe lanțurile logistice, scumpirea alimentelor și inflație persistentă, conform declarațiilor președintelui Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, expert în piața de energie și fost membru în Consiliul de administrație al Romgaz.
Chisăliță a menționat că data de 28 februarie 2026 ar putea deveni o referință pentru piețele energetice, având în vedere atacurile asupra Iranului și reacțiile ulterioare care au intensificat tensiunile în jurul Strâmtoarei Ormuz, un punct critic al infrastructurii energetice globale. Aproximativ o cincime din petrolul consumat zilnic în lume tranzitează această fâșie de apă, ceea ce o face esențială pentru economia globală.
Prețul petrolului este influențat nu doar de echilibrul dintre cerere și ofertă, ci și de anticiparea riscurilor. Chisăliță a explicat că, odată cu deschiderea burselor, va fi observat un „premiu de risc geopolitic”, un adaos pe care traderii îl integrează pentru a compensa incertitudinea în aprovizionarea cu petrol.
Creșterea prețului petrolului de la 73 la 100 de dolari/baril nu reprezintă doar o variație bursieră, ci un multiplicator economic care va influența costurile de transport, va crea presiune pe lanțurile logistice și va determina scumpirea alimentelor. În România, unde peste jumătate din prețul carburanților este reprezentat de taxe, impactul nu este liniar, dar este inevitabil.
Inflația, care începuse să se tempereze în Europa, ar putea primi un nou impuls, exact când băncile centrale încearcă să relaxeze politica monetară. Chisăliță a menționat că prețurile de referință (Brent) deja testau maximele ultimelor luni, iar scenariile piețelor sugerează o posibilă creștere a prețului cu 10-20 de dolari/baril din cauza „premiului geopolitic”, sau chiar peste 90-100 dolari/baril în cazul unor perturbări serioase ale exporturilor.
În această situație, cartelul OPEC și formatul extins OPEC+ ar putea încerca să stabilizeze piața prin creșterea producției, iar marile economii ar putea elibera temporar rezerve strategice. Chisăliță a subliniat însă că aceste măsuri nu pot elimina riscurile militare sau garanta siguranța navelor.
Prețul la pompă urmează cotațiile internaționale cu un decalaj de câteva zile până la 2-3 săptămâni, influențat de stocurile existente, contractele rafinăriilor și cursul valutar. O creștere a prețului la petrol cu 10 dolari/baril ar aduce un plus de 70 de bani/litru, iar o majorare de 20 de dolari/baril ar reprezenta 1 leu/litru.
Dacă țițeiul se stabilizează la 90-100 dolari, pragul de 9-10 lei/litru devine real. Conflictul din Orientul Mijlociu are efecte globale, iar România, fiind integrată în economia europeană, va simți impactul scumpirilor. Chisăliță a concluzionat că viitorul depinde de durata și amploarea conflictului: o escaladare moderată ar putea duce la o creștere temporară a prețului, în timp ce o escaladare prelungită ar putea genera inflație reaccelerată și presiune pe dobânzi.
În concluzie, petrolul rămâne barometrul stabilității geopolitice, iar întrebarea crucială este cât de pregătită este România să absoarbă un nou șoc energetic major, în contextul politicilor interne și al structurii economice.
