Ilie Bolojan pune presiune pe antreprenorii căii ferate Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor
Premierul Ilie Bolojan a avertizat, vineri, constructorii care lucrează la electrificarea și reabilitarea liniei feroviare Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor că au la dispoziție patru luni pentru a accelera lucrările pe tronsoanele critice. În lipsa progreselor, pot fi aplicate corecții financiare de până la 200 de milioane de euro din fondurile PNRR.
Avertismentul a venit după ce Bolojan a analizat joi, la Palatul Victoria, stadiul investiției de peste 7,6 miliarde de lei, împreună cu reprezentanții Ministerului Transporturilor și ai Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Vineri, premierul a vizitat șantierul din zona Vadul Crișului.
Premierul a explicat că, deși proiectul trebuia finalizat în această vară, întârzierile majore au impus Guvernul să mute finanțarea de pe componenta de granturi pe cea de împrumut a PNRR. „Constatând că acest proiect nu poate fi finalizat, a fost mutat de pe suma de grant pe componenta de împrumut, în așa fel încât să ne luăm măsuri că dacă se întâmplă ceva și nu se pot controla lucrurile, nu se pierde suma aferentă proiectului”, a declarat Bolojan.
Progresul fizic mediu actual pe cele patru loturi ale proiectului, care se întinde pe 166 de kilometri, este de 42,72%. Premierul a subliniat că atenția trebuie să se concentreze acum pe un sector de aproximativ 12 kilometri aflat la limita județelor Cluj și Bihor, iar constructorul de pe acest tronson a primit un ultimatum. „Constructorul are patru luni de zile la dispoziție să intre cât se poate de serios pe lucrări, pentru că, în condițiile în care la finalul acestei perioade nu se respectă acești indicatori, corecția pe care o putem primi pe acest tronson care este în pericol este de maxim 200 de milioane”, a mai adăugat premierul.
Bolojan a subliniat caracterul strategic al acestei linii, considerată a doua ieșire feroviară a României spre Europa, și a criticat performanța scăzută a investițiilor în sectorul feroviar comparativ cu cel rutier. „Dacă nu va fi o mobilizare cât se poate de serioasă, nu vom putea recupera întârzierile și, practic, datorită reducerii vitezei de circulație pe calea ferată, se produce transferul spre rutier, ceea ce înseamnă o poluare mai mare și costuri mai mari”, a argumentat prim-ministrul.
Guvernul a anunțat că, pentru a debloca situația, săptămâna viitoare vor fi clarificate aspectele legate de documentațiile necesare și vor fi promovate cu prioritate actele normative pentru exproprieri. Obiectivul asumat este ca până în august 2026 să fie atinse stadiile fizice renegociate cu reprezentanții Comisiei Europene (90% pe primele două loturi, 50% pe lotul 3 și 70% pe lotul 4), astfel încât întreaga magistrală să fie finalizată până la sfârșitul anului 2027. Proiectul de buget pentru anul 2026 include deja fondurile necesare pentru susținerea contribuției naționale aferente acestui proiect strategic.
