Ilie Bolojan detaliază planurile bugetare pentru acest an
Premierul Ilie Bolojan a declarat că proiectul de buget pentru acest an este elaborat într-un context economic dificil și trebuie să răspundă mai multor provocări majore. Acestea includ reducerea deficitului bugetar, menținerea investițiilor, gestionarea costului ridicat al dobânzilor, eficientizarea administrației publice și stabilizarea economiei. Premierul a subliniat că Guvernul își propune să finalizeze aprobarea bugetului până la sfârșitul săptămânii curente, pentru a fi trimis Parlamentului pentru adoptare.
Provocările bugetului din acest an
Premierul a enumerat cinci mari provocări care definesc bugetul din acest an:
1. Reducerea deficitului bugetar
România trebuie să scadă deficitul cash de la aproximativ 7,7% din PIB, respectiv 146 miliarde lei în anul 2025, la 6,2% din PIB, ceea ce se traduce într-o ajustare de aproximativ 18,7 miliarde de lei. Reducerea deficitului presupune decizii dificile privind prioritățile de cheltuire a banilor publici, fiind un efort al întregii economii și societăți.
2. Menținerea unui nivel ridicat al investițiilor
Guvernul trebuie să păstreze un volum mare de investiții publice, având peste 20.000 de proiecte în diferite faze în toate localitățile țării. Anul acesta se încheie un ciclu important de accesare a fondurilor europene, iar realizarea investițiilor finanțate din PNRR este prioritară. Bugetul de investiții propus crește la peste 160 miliarde lei, adică aproximativ 8% din PIB.
3. Costul ridicat al dobânzilor
O presiune semnificativă asupra bugetului este reprezentată de costul ridicat al dobânzilor pentru datoria publică. Deși dobânzile din piață au început să scadă, nivelul total al plăților rămâne ridicat din cauza creșterii accelerate a datoriei. În 2026, România va plăti aproximativ 60 de miliarde de lei pe dobânzi, echivalentul a 3% din PIB.
4. Reducerea cheltuielilor de personal și eficientizarea administrației
Pentru a crea spațiu în buget, este necesară reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public, iar ministerele și instituțiile publice trebuie să își reorganizeze structurile. Proiectul de buget prevede menținerea sub control a cheltuielilor curente ale statului, fără a afecta sprijinul pentru categoriile vulnerabile.
5. O economie mai sănătoasă pe termen lung
Pe lângă ajustările bugetare, este crucial ca economia să fie pusă pe baze mai solide. Acest lucru include creșterea numărului de persoane active pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor, precum și susținerea investițiilor private. Aceste măsuri sunt esențiale pentru crearea de valoare și bunăstare pentru români, asigurând o economie mai competitivă și mai rezistentă.
Modul în care vor fi gestionate aceste provocări va influența stabilitatea financiară a României și ritmul de dezvoltare economică din următorii ani.
