Germania își recâștigă statutul de forță militară
Berlinul face un pas semnificativ pentru modernizarea forțelor sale armate și accelerarea achiziției de echipamente de apărare. Guvernul de coaliție german a aprobat o nouă legislație menită să simplifice procesele de achiziții publice în domeniul apărării, într-un moment în care autoritățile se confruntă cu provocarea de a traduce creșterile bugetare semnificative planificate pentru următorii ani în capacități militare concrete pentru Bundeswehr.
Legislația, cunoscută oficial sub numele de Legea privind accelerarea achizițiilor de către Bundeswehr, a fost aprobată pe 23 iulie și reprezintă una dintre cele mai ample reforme ale sistemului german de achiziții militare de la Războiul Rece. Legea va fi în vigoare până în 2035, depășind măsurile temporare implementate în 2022 ca răspuns la invazia Ucrainei.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a numit proiectul de lege un „salt calitativ” pentru țară. Spre deosebire de pachetul de măsuri din 2022, care era temporar și axat exclusiv pe echipamente militare, această nouă reglementare acoperă toate nevoile Bundeswehrului, inclusiv bunuri și servicii civile. Această mișcare urmează linia stabilită de Pistorius, care a declarat în iunie că Germania va avea nevoie de între 50.000 și 60.000 de soldați suplimentari pentru a îndeplini noile cerințe ale NATO.
Una dintre cele mai importante prevederi ale noii legi este eliminarea perioadei de așteptare care urmează de obicei contestărilor legale privind contractele atribuite. Ofertanții neselecționați au posibilitatea de a amâna achizițiile publice ani de zile prin contestații legale, un mecanism pe care oficialii apărării îl atribuie lacunelor cronice de capacitate. De asemenea, reforma le conferă autorităților contractante competența de a iniția procese de atribuire a contractelor chiar și fără finanțare asigurată, cu condiția ca acest lucru să fie considerat în interesul apărării naționale.
Proiectul de lege permite, de asemenea, ca anumite contracte clasificate drept urgente să evite complet cerințele de licitație ale Uniunii Europene, limitând concurența la furnizorii naționali sau europeni și asigurând o viteză mai mare în obținerea materialelor critice din punct de vedere al securității.
Legislația anterioară a fost criticată pentru presupusa slăbire a garanțiilor instituționale, iar un raport Transparency International avertiza că aceasta crește riscul de corupție în achizițiile militare. Noua legislație permite restricționarea licitațiilor la ofertanții din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European, impunând ca achizițiile să provină din surse europene.
Annette Lehnigk-Emden, directoarea generală a agenției de achiziții publice a Bundeswehr, a declarat că alegerea țării furnizoare depinde de cine poate oferi rapid materialul necesar, prioritizând eficiența lanțului de aprovizionare cu ofertanții europeni. Unii observatori au susținut că noile reguli vor favoriza marile companii de apărare, multe dintre ele cu sediul în Europa, în detrimentul startup-urilor mai mici care doresc să intre pe piața militară.
Un aspect absent din reforme este orice modificare a cerinței de aprobată parlamentară pentru achizițiile de apărare care depășesc 25 de milioane de euro, ceea ce ar putea împiedica eficientizarea proceselor pentru anumite operațiuni. Legislația vine în contextul în care Germania se pregătește să își dubleze aproape cheltuielile pentru apărare, cu scopul de a îndeplini noile angajamente de cheltuieli NATO și ambițiile naționale. Bugetul militar al Berlinului, care a fost de 90 de miliarde de euro în 2024, va crește la 162 de miliarde de euro până în 2029.
Deși Cabinetul a aprobat proiectul de lege, acesta trebuie încă să treacă prin aprobarea parlamentară înainte de a intra în vigoare. Coaliția de guvernare are o majoritate suficientă în Parlament pentru a asigura aprobarea finală.
