Critici la adresa propunerii de listare a companiilor de stat
Fostul secretar general al Guvernului, Ștefan Radu Oprea, a exprimat critici dure față de propunerea vicepremierului Oana Gheorghiu privind listarea la bursă a unor companii de stat. Conform lui Oprea, această propunere este construită pe „patru probleme distincte” și pe o serie de „mituri” care nu reflectă realitatea economică.
Într-o postare pe Facebook, Oprea a subliniat modalitatea în care documentul a fost introdus în ședința de Guvern și impactul real al unei eventuale listări asupra deficitului bugetar și guvernanței corporative. El a menționat că lista companiilor vizate, care include CEC Bank, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română și Poșta Română, nu a fost discutată în cadrul Comitetului Interministerial pentru implementarea reformelor din PNRR. Documentul a fost adăugat pe ordinea de zi în dimineața ședinței de Guvern, fără timp pentru analiză.
„Un document cu implicații majore pentru active strategice ale statului a ocolit organismul tehnic creat tocmai pentru a-l analiza”, a afirmat Oprea, acuzând o lipsă de transparență în procesul decizional.
Oprea a contestat invocarea jalonului 443 din Planul Național de Redresare și Reziliență, afirmând că, deși jalonul prevede listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii din energie și transporturi până în august 2026, societățile incluse în propunere nu sunt direct legate de această obligație. El a precizat că România ar trebui să opteze pentru restructurarea unor companii precum Tipografica CFR, Telecomunicații CFR și Electrocentrale ELCEN.
Impactul asupra deficitului bugetar și guvernanței
Oprea a criticat, de asemenea, ideea că listarea companiilor de stat ar contribui la reducerea deficitului bugetar. „Veniturile obținute din privatizare nu sunt considerate venituri bugetare curente conform metodologiei europene ESA 2010, utilizată de Eurostat, iar statul ar pierde dividendele anuale generate de aceste companii”, a declarat el.
Fostul secretar general a respins și ideea că listarea ar elimina sinecurile sau ar îmbunătăți managementul, subliniind că există deja companii de stat listate, precum Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica și Transgaz, care respectă reguli stricte de transparență, fără a rezolva toate problemele. „Un pachet minoritar suplimentar vândut de stat nu aduce nicio îmbunătățire de guvernanță”, a adăugat Oprea, avertizând că statul ar putea pierde pe termen lung venituri fără beneficii clare.
Oprea a subliniat că listarea poate fi un instrument util pentru companiile ineficiente, dar nu și pentru cele deja profitabile și listate, dând ca exemplu modelul Hidroelectrica. „Confundarea acestui instrument cu o soluție fiscală urgentă, justificată printr-un jalon PNRR cu care nu are legătură directă, nu este reformă. Este comunicare politică prezentată ca urgență tehnică”, a afirmat Oprea.
Defense a propunerii de listare
Într-un interviu, vicepremierul Oana Gheorghiu a respins criticile și a afirmat că lista companiilor este doar o propunere aflată în fază de analiză. Ea a explicat că lista a fost transmisă spre consultare tuturor vicepremierilor și a fost discutată înainte de a fi prezentată în Guvern, fără obiecții formale.
„Lista pe care am transmis-o spre consultare tuturor vicepremierilor, fiecare vicepremier fiind reprezentantul unuia dintre cele patru partide, solicitându-le în mod explicit feedback, dacă consideră că unele companii trebuie să fie pe această listă sau nu. Asta se întâmpla undeva la jumătatea lunii martie. Nu am primit răspuns înscris de la nimeni”, a afirmat Gheorghiu.
Vicepremierul a subliniat că dezbaterea a fost politizată și a respins ideea că listarea ar însemna pierderea controlului asupra companiilor de stat. „Listarea companiilor de stat nu înseamnă că ne vindem țara, înseamnă că ne protejăm companiile de devalizare”, a declarat ea. Gheorghiu a menționat că statul ar păstra controlul prin deținerea a peste 51% din acțiuni.
„O companie listată este mult mai puțin vulnerabilă în fața căpușelii. O companie care rămâne 100% în proprietatea statului și care este guvernată politic produce găuri”, a adăugat vicepremierul. Ea a afirmat că listarea ar contribui la atragerea de investiții necesare creșterii capacităților de producție.
